ANALIZE-SINTEZE: Sondaj CURS: AUR, 34%, PSD, 26, PNL, 16 și USR 8%. 77% dintre repondenți considerând că România se îndreaptă într-o direcție greșită

de Alin Cordoș

Un sondaj  de opinie la nivel național, realizat de CURS , ne arată faptul că recenta criză politică a lăsat urme adânci în scorurile partidelor. AUR conduce clasamentul, dar este urmat de PSD care este în revenire de formă. În schimb, PNL și USR sunt în scădere și par să deconteze nota de plată pentru cele șase luni de scandal politic. De altfel, situația de criză este resimțită puternic de către toți românii, 77% dintre repondenți considerând că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar principala problemă este legată de venituri.

Rezultatele sondajului CURS realizat la finalul lunii octombrie 2026 conturează tabloul unei societăți marcate de o stare acută de anxietate economică și de o reconfigurare profundă a raporturilor de putere pe scena politică națională.

Sinteza datelor sociologice

Raportul de forțe politice

• AUR (34%) domină detașat intenția de vot, consolidându-și statutul de primă forță politică și devansând următorul partid clasat cu 8 puncte procentuale.
• PSD (26%) își menține un nucleu solid și dă semne de redresare, rămânând principalul pilon tradițional al eșichierului politic.
• PNL (16%) și USR (8%) resimt sever costurile guvernării și ale crizelor politice repetate, înregistrând o scădere accentuată față de ciclurile electorale anterioare.
• UDMR (5%) își păstrează baza stabilă la limita pragului parlamentar.
• Eșichierul partidelor mici: Partidul Naționalist Reformarea României – Piedone (3%), SENS (3%), SOS România (2%), Acțiunea Conservatoare (2%) și alte opțiuni (1%) fragmentează votul de protest și de nișă.

Primele trei partide adună împreună 77% din totalul opțiunilor de vot exprimate.

Starea de spirit a electoratului

• Direcția țării: 77% dintre respondenți consideră că România merge într-o direcție greșită, doar 18% văd o traiectorie pozitivă, iar 5% sunt indeciși.
• Percepția asupra Guvernului condus de Luca Niculescu și a intrării PSD: O majoritate clară (57%) dezaprobă decizia PSD de a intra la guvernare (34% „în mică măsură”, 23% „în foarte mică măsură”), față de 38% care o consideră oportună (25% „în foarte mare măsură”, 13% „în mare măsură”).

Așteptările cetățenilor de la guvernare (răspunsuri multiple)

• Costul vieții și venituri: Reducerea prețurilor (41%), creșterea salariilor și a pensiilor (39%), scăderea taxelor și impozitelor (27%).
• Echilibre macro și reforme: Reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor statului (23%), reforma aparatului administrativ (22%), servicii mai bune în sănătate și educație (21%), stimularea investițiilor și a economiei (13%).

Concluzia cifrelor (Optica strict sociologică)

Din perspectiva datelor brute, cercetarea CURS indică o fractură structurală între agenda cetățenilor și decizia politică. Publicul este dominat de un sentiment masiv de declin (77% nemulțumiți de direcție), alimentat exclusiv de presiunea inflaționistă și de scăderea puterii de cumpărare.

Electoratul taxează direct partidele care au gestionat instabilitatea recentă: PNL și USR coboară la scoruri istorice minime, în timp ce AUR capitalizează nemulțumirea generalizată și preia o treime din opțiunile de vot. Intrarea PSD într-o formulă guvernamentală de criză este privită cu scepticism de peste jumătate din populație, deși partidul reușește, spre deosebire de partenerii de coaliție, să oprească eroziunea și să se mențină la 26%.

Concluzia analitică: Ce înseamnă acest moment și ce urmează

Cifrele descriu începutul unei noi etape în politica românească: sfârșitul consensului centrist pro-stabilitate și trecerea la o logică de revoltă economică.

Ce se întâmplă de fapt: Scorul de 34% al AUR nu este doar o opțiune ideologică, ci un vot de penalizare masivă acordat partidelor clasice pentru inflație, măsuri fiscale confuze și instabilitate internă. În mod normal, intrarea într-o coaliție de criză erodează orice partid; PSD rezistă la 26% datorită infrastructurii locale și a poziționării sale tradiționale de protecție a veniturilor, în timp ce PNL și USR par complet deconectate de la problemele cotidiene ale clasei de mijloc și ale publicului vulnerabil.

Ce urmează:

1. O capcană fiscală imposibilă pentru Guvern: Românii cer simultan măsuri contrare: 41% vor scăderea prețurilor, 39% vor majorări de salarii/pensii, dar doar 23% prioritizează scăderea deficitului. Un executiv constrâns de acordurile europene și de dobânzile mari la împrumuturi nu va putea satisface aceste cerințe fără derapaje bugetare majore. Orice măsură de austeritate va adânci automat decalajul dintre societate și coaliție.
2. Fragmentarea și șantajul guvernamental: Dacă PSD simte că uzura guvernării Luca Niculescu amenință să-i topească revenirea de 26%, va fi tentat să se distanțeze tot mai des de măsurile nepopulare sau chiar să forțeze o ieșire strategică din executiv înainte de a fi tras în jos alături de PNL.
3. Perspectiva unei guvernări naționaliste: Cu AUR la 34% și partide satelit/suveraniste gravitând în jur de 2–3%, polul naționalist nu mai este o forță marginală, ci un pretendent legitim la formarea viitoarei majorități. Dacă tendința actuală persistă, partidele tradiționale vor fi forțate fie într-o alianță de tip „cordon sanitar” greu de funcționat, fie vor trebui să asiste la o reconfigurare totală a puterii în stat.