Doi sfincși, ultimii martori ai castelului Bethlen din Chiraleș. Povestea fascinantă a sculpturilor de la Muzeul din Bistrița

Puțini dintre cei care trec pragul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud știu că cei doi sfincși care străjuiesc intrarea în muzeu au făcut odinioară parte din domeniul impunătorului castel al contelui Lajos (Ludovic) Bethlen din Chiraleș.

Realizați în forma clasică, cu trup de leu și cap de femeie, sfincșii impresionează prin eleganța și rafinamentul execuției. Trupurile masive inspiră forță și stabilitate, în timp ce chipurile feminine, cu trăsături fine, coafuri elegante și șuvițe care coboară pe gât, creează un contrast armonios între puterea animalului și grația umană.

Moșia din Chiraleș a intrat în posesia familiei Bethlen din Beclean în anul 1782, iar în 1803 i-a fost dăruită lui Ludovic Bethlen. Acesta a ridicat aici un somptuos castel în stil clasicist, proiectat de arhitectul László Ugrai și înconjurat de un parc spectaculos, amenajat, potrivit unor surse, de renumitul inginer și peisagist Péter Bodor.

În anul 1816, pentru a înfrumuseța domeniul, Bethlen l-a angajat pe sculptorul vienez Josef Schmelzer, căruia i-a oferit 400 de forinți pentru realizarea unor sculpturi inspirate din mitologia clasică. Printre acestea se numărau reprezentări ale zeițelor Venus și Diana, dar și ale lui Neptun, alături de cei doi sfincși care păzeau intrarea în castel.

Din păcate, domeniul a intrat în ruină la începutul secolului al XX-lea, iar după cel de-al Doilea Război Mondial castelul a fost demolat. Cei doi sfincși au supraviețuit timpului și au devenit ultimii martori ai unei reședințe nobiliare cândva renumite pentru eleganța și bogăția sa artistică.

Astăzi, sculpturile îi întâmpină pe vizitatorii muzeului din Bistrița, păstrând vie amintirea unui monument dispărut și spunând, în tăcere, povestea unei file importante din patrimoniul istoric al județului Bistrița-Năsăud.