FARMECUL cuvintelor ardelenești: ,,Tri, o țâră, merem, fain”…Ți-e mai mare dragul!

FARMECUL cuvintelor ardelenești: ,,Tri, o țâră, merem, fain”…Ți-e mai mare dragul!

Fain îi graiu ardelenesc! Câți oameni, tot atâtea accente, fiecare cu specialitatea și farmecul lor. E musai să nu te agiți și să nu refuzi ospitalitatea ardeleanului ce își pune sufletul pe tavă oricui îi trece pragul casei. „No ie șî mâncă, nu răbda fome ca șî acasă!”

Ardelenii nu spun „timp”, ci „vreme”, nu spun „ore”, ci „ceasuri”, nu spun trei, ci „tri”, spun „o ţâră”, nu „puţin”, nu spun „am terminat”, ci „am gătat”, nu spun „mergem”, ci „merem”, nu spun „repede”, ci „iute”.

Spun „pită” în loc de „pâine”, „mâne” (foarte apropiat de originalul latinesc „mane”), în loc de „mâine”. „Bătrâne” spun la un vecin sau la un cunoscut, în semn de respect; spun „se coperă”, nu „se înveleşte”, spun „fain” (cu origini în limba germană şi în dialectul săsesc) în loc de „frumos”.

Spun respectuos „servus”, ilustrând admirabil termenul latin care însemna „sunt servul tău, la dispoziţia ta”, desfiinţând, cel puţin în arealul ardelenesc, modernul „la revedere” (de origine italiană) sau banalul şi secul „bună” din Regat. Iar ca răspuns vine imediat acel superb „rețiproca”.

Ardelenii vorbesc rar, cumpătat, molcom şi numai dacă au cu adevărat ceva de spus.

Nu bârfesc şi nu le este ruşine cu arhaismele şi meandrele dialectelor lor, fie ei medici, ofiţeri de carieră, preoţi, profesori, bătrâni sau mai tineri.

Şi nu folosesc nici în treacăt apelativele de argou „bă” sau „mă” atât de stridente, acceptate şi savurate în alte părţi.

Ţi-e drag să-i asculţi şi să desluşeşti rostul tradiţiilor lor vorbite. Şi „musai” (cu funcţie predicativă; din maghiarul „muszáj” – „morţiş, neapărat, trebuie”, care vine, la rându-i, din germanul „muß sein”), transilvanism curat!

Deși din punct de vedere administrativ-teritorial suntem împărțiți în tot felul de clasificări, până la urmă vorbim aceeași limbă și suntem același neam. Fiecare regiune are personalitatea și farmecul ei ce trebuiesc apreciate și promovate.

Photo credit: Arhiva Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud – Meșterul opincar Floarea Cosmi din Runcu Salvei la târgul năsăudean, anii ’70.

Sursă text: Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

Articole ce te-ar putea interesa