SONDAJ IRES: Meditațiile în România. Părinții consideră că acestea ar trebui FISCALIZATE
Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) a lansat primul studiu care mapează fenomenul meditațiilor din țară după aderarea României la Uniunea Europeană. Problema principală?: Acestea reprezintă un sistem educațional paralel sau complementar?
Majoritatea părinţilor sunt de acord că elevii au nevoie de meditaţii pentru a dobândi cunoştinţe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată, se arată în studiul lansat de trei organizații – Societatea Academică din România – Școli curate , Friedrich-Ebert-Stiftung România și IRES.
CE SPUN PĂRINȚII?
Majoritatea părinților sunt de acord că elevii au nevoie de meditații pentru a dobândi cunoștințe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată. Sistemul orelor particulare/meditațiilor este accesat în mai mare măsură de către părinții din mediul urban, cu studii medii și superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie și care sunt nemulțumiți de sistemul public de educație;
Unul din trei copii este cuprins în acest sistem al meditațiilor, cu o frecvență mai ridicată în clasele terminale, a VIII-a și a XII-a;
Matematica, limba și literatura română precum și limbile străine sunt materiile la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire;
Plata meditatorului se face pe baza unei înțelegeri și sunt puține cazuri care au drept bază o formă contractuală și/sau bonuri fiscale. Costul mediu al unei ședințe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plătește lunar, aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării;
Din analiza acestor date coroborate putem spune că familiile cu educație ridicată, care au resurse financiare și sunt nemulțumite de sistemul public de educație apelează la meditații pentru a-și sprijini copii în dobândirea competențelor necesare;
Copiii din mediul rural, care provin din familii numeroase, mai puțin educate și cu resurse financiare limitate sunt lipsiți de posibilitatea de a dobândi cunoștințe prin achiziționarea de ore suplimentare cu un profesor.
CE SPUN ELEVII?
Nevoia de meditații pentru a obține cunoștințe de nivel mediu întrunește acordul majorității elevilor. Meditațiile sunt considerate ca necesare, în mai mare măsură, de către elevii din clasele terminale (a VIII-a și a XII-a) și elevii care învață în școli din mediul rural. Liceenii care urmează un profil tehnologic, comparativ cu colegii lor de la alt profil, cred că au nevoie de meditații în mai mare măsură.
1 din 4 elevi ia meditații la cel puțin o materie; sistemul meditațiilor este accesat, cu preponderență, de elevii din mediul urban, din clasele terminale și care sunt nemulțumiți de educația furnizată de sistemul public de educație;
Un sfert dintre elevii care cred că e nevoie de meditații, însă nu și le permit financiar.
Ierarhia motivelor invocate de elevi în favoarea meditațiilor se prezintă astfel: pregătirea examenelor naționale, faptul că nu înțeleg conținutul materiei predate la școală (inclusiv școala on-line) sau doresc să o înțeleagă mai bine ori să obțină rezultate școlare mai bune.
Dintre cei care iau meditații, cei mai mulți accesează lecții suplimentare pentru matematică (80%); aproximativ o treime iau meditații la limba română (33%) sau limbi străine (29%).
În majoritatea cazurilor (83%) lecțiile se derulează acasă la meditator, iar în cazul a 55% sunt 1 la 1 (meditator-elev). În 40% din cazuri, meditațiile se derulează în grup restrâns, de 2-3 elevi.
Indiferent de opinia adulților cu privire la meditații, majoritatea tinerilor evaluează că această formă de învățare i-a ajutat/îi va ajuta în viitor (94%) și apreciază meditatorul (95%).
Întregul sondaj poate fi consultat aici: https://bit.ly/3uNgCNY
Sondajul în rândul părinților a fost realizat, telefonic, în perioada 1 – 10 februarie 2021, pe un eșantion de 1745 părinți ai unor copii de vârstă școlară sau care să fi absolvit liceul anul trecut, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 2,3%. Sondajul în rândul elevilor a fost realizat, online, în martie – aprilie 2021 , pe un eșantion de 938 elevi înscriși în clasele V-XII, eroarea maximă tolerată fiind de +/- 3,2%.
