SINTEZE: Primul sondaj pe 2026- Dominația AUR (40,09%) și eroziunea Guvernării (PSD + PNL)- (18,2% PSD + 13,5% PNL+ USR, 11,7%)

de Alin Cordoș

Aceasta este o analiză a datelor furnizate de Barometrul INSCOP din ianuarie 2026. Cifrele descriu un peisaj politic polarizat, dar paradoxal de stabil, în ciuda cifrelor spectaculoase.

România intră în 2026 cu un peisaj politic „înghețat”. AUR domină ca intenție de vot, dar PSD și PNL păstrează controlul prin structurile administrative, chiar dacă scorurile lor individuale sunt scăzute. Marea necunoscută rămâne masa de 28% care nu s-a exprimat încă și cei 22% care refuză votul – ei sunt cei care vor decide dacă acest “status-quo” se va rupe sau nu la urne.

Iată principalele concluzii și explicația fenomenelor din spatele procentelor:

1. Clasamentul Partidelor: Dominanța AUR și Eroziunea Guvernării

Cea mai vizibilă cifră este scorul AUR (40,9%), care se menține ca forță principală în opțiunile celor care au o preferință clară.

• AUR (40,9%): Revine la pragul de peste 40% după o ușoară scădere în noiembrie. Această stabilitate pe termen lung (din mai 2025) sugerează că partidul a reușit să își consolideze un „nucleu dur” de alegători nemulțumiți.
• Blocul de Guvernare (PSD + PNL): Cumulează 31,7% (18,2% PSD + 13,5% PNL). Observăm o scădere ușoară față de lunile precedente. Deși dețin frâiele puterii, uzura guvernării și contextul economic (prețuri, taxe) se reflectă în aceste procente.  (USR și  SENS): Împreună ating 15,1%. Este interesantă apariția și creșterea constantă a partidului SENS (3,4%), care pare să atragă un segment de electorat tânăr sau progresist.

2. Paradoxul “Status-Quo-ului”: O țară împărțită, dar încremenită

Remus Ștefureac (INSCOP) subliniază un aspect esențial: “stabilitatea remarcabilă”. În mod normal, crizele economice sau tensiunile geopolitice ar trebui să producă fluctuații mari. Faptul că scorurile variază cu doar 1-2% în ultimele 9 luni indică două lucruri:

1. Bule electorale etanșe: Alegătorii sunt foarte hotărâți și nu mai migrează ușor de la un partid la altul.
2. Rezistența la știri: Scandalurile politice sau problemele din economie nu mai schimbă opțiunile de vot, fiind deja „integrate” în așteptările oamenilor.

3. Prezența la vot: Mobilizarea “Vârfului de Sarcină”

Datele despre intenția de participare (scara 1-10) ne oferă o imagine despre cât de realiste sunt procentele de mai sus:

• Mobilizare masivă la extreme: 58,4% dintre români spun “Sigur DA” (nota 10), în timp ce 22,4% spun “Sigur NU” (nota 1).
• Semnificație: De obicei, o mobilizare mare la nota 10 avantajează partidele cu electorat militant (cum este AUR). Totuși, segmentul celor care “Sigur NU” votează este foarte mare (aproape un sfert din populație), ceea ce înseamnă că partidele se bat pe un bazin electoral limitat.

4. Analiza Tehnică (Metodologie)

Pentru a înțelege corect aceste date, trebuie să privim „litera mică”:

• Eșantionul (72%): Procentele partidelor sunt calculate doar din rândul celor care au ales un partid. Ceilalți 28% (nehotărâți sau care nu votează) pot răsturna orice calcul în ziua alegerilor.
• Eroarea de ± 3%: Aceasta înseamnă că, în realitate, PSD și PNL ar putea fi aproape la egalitate, sau USR ar putea fi peste PNL. La scoruri mici (SENS, SOS, POT), această eroare este critică pentru trecerea pragului electoral de 5%.