Sfânta Maria Mare – credință, tradiții și hotarul anotimpurilor

default

Sfânta Maria Mare – credință, tradiții și hotarul anotimpurilor

Adormirea Maicii Domnului, cunoscută și sub numele de Sfânta Maria Mare sau Sântămaria, este una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății, prăznuită în fiecare an la 15 august. În tradiția populară, această zi marchează hotarul simbolic dintre zilele calde ale verii și începutul toamnei.

În cultul ortodox, Maica Domnului se bucură de o cinstire deosebită, reflectată și în numărul mare al sărbătorilor închinate ei. Spre deosebire de ceilalți sfinți, pomeniți de obicei o singură dată pe an, Sfânta Fecioară Maria este prăznuită de mai multe ori, în amintirea nu doar a adormirii și trecerii sale la cele veșnice, ci și a nașterii și minunilor săvârșite prin mijlocirea ei.

Ziua de 15 august are și o altă semnificație: este sărbătoarea Zilei Marinei, căci Maica Domnului este considerată protectoarea marinarilor. Între cele două Marii – 15 august (Adormirea) și 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului) – se află o perioadă potrivită pentru semănatul grâului. Astfel, ciclul agrar și cel spiritual se împletesc: sărbătoarea de vară încheie un drum, iar cea de toamnă deschide altul, reamintind prin imaginea bobului de grâu că din moarte se naște viață.

În județul Bistrița-Năsăud, această sărbătoare a fost însoțită de obiceiuri bine păstrate. Arhivele Naționale amintesc că, în satele din zona Becleanului, credincioșii porneau în pelerinaj pe jos până la Mănăstirea Nicula, purtând icoana Maicii Domnului și cântând pricesne. În ajun, în satul Leșu, gospodinele împleteau cununi din flori, spice și frunze de nuc, pe care le așezau la troițe sau în case. În zona Țibleșului, în această perioadă se adunau castraveții copți și îngălbeniți, tăiați și uscați pentru a fi folosiți ca leac împotriva durerilor de dinți sau a ”bubelor rele”.

Tradiția locală consemnează și credința că ajunul sărbătorii aduce ploi – numite ”ploile Bulciului”, după vechiul Târg Mare al Bistriței. Tot acum se culegeau ultimele plante de leac, precum busuiocul, măghiranul sau daliile. Se spunea că nu e bine să te întorci din drum în această zi, pentru a nu o întrista pe Maica Domnului. Bărbații lăsau pălăria deoparte și treceau la căciulă, iar cei care nu respectau obiceiul erau luați în râs. Tot acum se dădea și startul sezonului de nunți.

Astfel, Adormirea Maicii Domnului rămâne nu doar o mare sărbătoare religioasă, ci și un reper al calendarului popular, îmbinând credința cu tradițiile de odinioară.

Articole ce te-ar putea interesa