Librăria Aletheia Radu Petrescu și-a ferecat ușa. Spațiul este dat spre închiriere
Sursă foto: Răsunetul
Librăriile se închid una după alta. Acesta este adevărul.
Cei care citesc în public au devenit astăzi extratereștrii. Nu mai ești la fel de „cool” dacă dimineața, nu te pălește lumina telefonului în pupilă sau dacă căștile nu îți acoperă urechile?
Conform ultimelor studii, doar 2,9% dintre români mai citesc. Suntem pe ultimul loc în Europa. Prin parcuri nu se mai plimbă mirosul de cerneală proaspătă și nici vântul nu mai răscolește izul de naftalină din biblioteca bunicilor.
În Bistrița, cea mai recent închisă este librăria cu renume Aletheia Radu Petrescu. Pe ferestre au apărut afișe pe care scrie apăsat ,,De închiriat”.
Piața de carte din România s-a redus de la un an la altul, numărul librăriilor a scăzut dramatic. În anii `90 erau în România 1200 librării. În 2020 mai erau 450 (librării care vând preponderent carte). În 2 ani de pandemie vânzările au scăzut cu 70% (mai puțin cele din mall-uri). Azi numărul librăriilor a scăzut sub 300. Multe librării au devenit săli de jocuri de noroc sau outlet-uri.
De ce nu mai citește lumea?
Este o întrebare care zguduie din când în când blogosfera literară și, mai ales, social-media aferentă, cu referire, în special, la tineret.
Poate tinerii de azi au la dispoziție mai multe surse decât mai demult.
Alții pretind că setea de lectură a liceenilor a fost omorâtă de profesori cu lecturile lor obligatorii.
Alte voci susțin că suntem o națiune de puturoși.
De asemenea, unii sunt de părere că la ,,Acces Direct” sau „Știrile de la ora 5” nu sunt încurajate astfel de activități sau că majoritatea părinților sunt îngropați în muncă și preferă să arunce în poalele copiilor tablete și telefoane, în loc de cărți.
Variante de răspuns sunt destule. Ce știm sigur este că lumea scrie tot mai incorect pe social media, un număr însemnat de tineri se exprimă tot mai greoi, iar profesorii transmit mesaje din ce în ce mai alarmante în ceea ce privește interesul elevilor pentru carte.
Deci…ce este de făcut? Pe cine dăm vina și în ce proporție ne asumăm vina proprie? Nu dăm vina? Întrebări pe toate gardurile, răspunsuri, pe niciunul.
