Istoricul și omul politic, beclenarul Liviu Maior s-a stins din viață la 85 de ani

de Alin Cordoș

Istoricul și omul politic (PSD) Liviu Maior s-a stins din viață la vârsta de 85 de ani. Acesta a fost ministru al Educației între anii 1992 și 1996. Liviu Maior a avut două mandate de parlamentar. Acesta a fost senator între anii 1996 și 2000, respectiv în Legislativul 2000 – 2004. În 2003, a renunțat la mandatul de parlamentar, pentru a pleca pe postul de ambasador al României în Canada. A fost rechemat în țară în anul 2005. În calitate de ministru al Învățământului, Liviu Maior a fost autorul primei Legi a Educației post-decembriste.

Fiul lui Liviu Maior este nimeni altul decât George Maior, fostul director al Serviciului Român de Informații (SRI).

Născut la Beclean, Liviu Maior a fost un apropiat al actualului primar Nicolae Moldovan care a mărturisit că i-a fost, aproape, un al doilea tată. De asemenea, social-democratul Liviu Maior a relationat foarte bine și cu președintele CJ BN, Radu Moldovan.

NICOLAE MOLDOVAN: Credeți-mă, sunt copleșit de o durere aparte. În urmă cu 5 ani, tot în aprilie a murit tata. Aflu acum că a schimbat lumile și omul care din multe privințe mi-a fost atât de apropiat, aproape ca un al doilea tată. A trecut cu discreție la cele veșnice și Profesorul Liviu Maior!… Dumnezeu să aibă grijă de sufletul lui! Pentru mine Domnul Liviu Maior a fost un OM IMENS. Prin tot ajutorul pe care mi l-a oferit ori de câte ori i-am cerut sfatul, prin disponibilitatea de a se reîntoarce oricând i se oferea prilejul acasă în Becleanul lui drag, prin distinsa sa erudiție dovedită în  cariera sa universitară, diplomatică, politică sau prin numeroasele cărți care-i poartă semnătura …

Becleanul a pierdut prin moartea Domniei Sale poate cel mai valoros spirit cultural viu ce l-a avut  în ultimele decenii…A câștigat cerul un suflet ales și memoria noastră (a acelora care l-am cunoscut “de aproape”) o durere ce nu se va stinge curând.

RADU MOLDOVAN: Am aflat cu profundă tristețe despre trecerea la cele veșnice a profesorului Liviu Maior, Cetățean de onoare al județului Bistrița-Năsăud.

Personalitate marcantă a vieții academice și publice din România, Liviu Maior a rămas un simbol al profesionalismului, al demnității și al atașamentului față de valorile acestui județ.

În aceste momente de durere, transmit sincere condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut și apreciat.

Dumnezeu să-l odihnească în liniște și pace!

Liviu Maior s-a născut la data de 2 octombrie 1940, în localitatea Beclean, din județul Bistrița-Năsăud.

În anul 1964, el a absolvit Facultatea de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj.

Conform informațiilor apărute în spațiul public, în anul 1974, Liviu Maior a obținut titlul de Doctor în Istorie, sub coordonarea profesorului Mihail Dan. De-a lungul timpului, acesta a primit numeroase distincții academice, pentru activitatea de cercetare științifică, precum „Meritul Academic” și Premiul Academiei Române.

De asemenea, lui Liviu Maior i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităților „Petru Maior” din Târgu Mureș (2007), „Lucian Blaga” din Sibiu (2008) și „Andrei Șaguna” din Constanța (2011).

Liviu Maior a publicat următoarele lucrări: Corespondența lui Ioan Rațiu cu George Barițiu: 1861-1892 (în colaborare cu Keith Hitchins), 1970; Avram Iancu (scrisori), 1972; Mișcarea națională românească din Transilvania: 1900‑1914, 1986; Alexandru Vaida Voevod între Belvedere și Versailles (însemnări, memorii, scrisori), 1993; 1848‑1849: români și unguri în revoluție, 1998; Românii în armata habsburgică: soldați și ofițeri uitați, 2004; Habsburgi și români: de la loia­litatea dinastică la identitate națională, 2006; Alexandru Vaida Voevod. Putere și defăi­mare, 2010; Doi ani mai devreme. Ardeleni, bucovineni și basarabeni în război. 1914-1916, 2016; Un părinte fondator al României Mari: Alexandru Vaida Voevod, 2018.

Mai mult, acesta a colaborat la mai multe volume colective, dintre care amintim: Istoria Transilvaniei, coordo­natori: Ioan‑Aurel Pop, Thomas Nagler și Magyari András, 2003‑2008 și tratatul de Istoria Românilor al Academiei Române, vol. VII, tom I, coordonator: Dan Berindei, 2003; vol. VII, tom II, coordonator: Gheorghe Platon, 2003.