Expoziția „Atlantida. Lumi pierdute”, sâmbătă 17 mai 2025, la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud

Oplus_16908288

Expoziția „Atlantida. Lumi pierdute”, sâmbătă 17 mai 2025, la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud

Complexul Muzeal Bistrița – Năsăud
Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) și Museum Europäischer Kulturen (MEK) din Berlin, Koordinierung Ostmittel- und Südosteuropa

Au plăcerea de a vă invita
Sâmbătă

𝟏𝟕 𝐦𝐚𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟓
𝐎𝐫𝐞𝐥𝐞 𝟏𝟖:𝟎𝟎
𝐋𝐚 𝐯𝐞𝐫𝐧𝐢𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐞𝐱𝐩𝐨𝐳𝐢ț𝐢𝐞𝐢
𝐀𝐭𝐥𝐚𝐧𝐭𝐢𝐝𝐚. 𝐋𝐮𝐦𝐢 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐮𝐭𝐞

Suprafețe de apă ondulate, o clopotniță în câmpul arat, ziduri care ies din rădăcini, uși care se deschid în camere goale. Imaginile și obiectele din expoziție spun povești despre lumi pierdute.

Expoziţia va putea fi vizitată începând cu data de 17 mai 2025, în sala „Borgo Brund” a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud din Bistrița, str. G- ral Grigore Bălan, nr. 19.

Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud
Muzeul Etnografic al Transilvaniei (MET) și Museum Europäischer Kulturen (MEK) din Berlin, Koordinierung Ostmittel- und Südosteuropa vernisează,
în 17 mai 2025, orele 18, la Bistrița, expoziția
Atlantida. Lumi pierdute

Dispariția sau declinul continuu a mii de așezări europene face parte din seria de nenumărate traume și schimbări ale secolelor XX și XXI. Motivele din spatele depopulării și eradicării satelor sunt diverse, adesea înrădăcinate în cauze sociale, politice și, mai rar, naturale.
Atlantida este metafora care a inspirat o cercetare a mai multor specialiști din muzeele din estul și centrul Europei și are ca temă dispariția unor comunități. Expoziția Atlantida. Lumi pierdute conține imagini și obiecte vechi, însoțite de instalații sonore care le spun poveștile.
Atlantida. Lumi pierdute prezintă 23 de așezări dispărute sau pe cale de dispariție din peisajele Europei Centrale și este rezultatul muncii unor cercetători din Ungaria, România, Serbia, Croația și Slovenia care au vizitat în 2024 satele sau fostele lor locații, au discutat cu localnicii și au colectat povești, obiecte și fotografii.
Istoria fiecărei așezări este diferită, diverse motive slăbindu-le rezistența sau ducând la dispariția lor. Motivele dispariției așezărilor variază în funcție de regiune și epocă. Mii de așezări europene au dispărut din cauza războaielor, a mișcărilor de refugiați asociate și a deplasărilor forțate. Dispariția așezărilor mai mici pare adesea să fie determinată în primul rând de factori economici.

Satele românești selectate pentru proiectul „Atlantida. Lumi mici” sunt Ada-Kaleh, Herepea, Lindenfeld și Geamăna.
Insula Ada Kaleh a fost locuită predominant de musulmani. O mica insulă, cu aer oriental, climă blândă și vegetația frumoasă. Insula a fost inundată în timpul construcției centralei hidroelectrice „Poarta de Fier”.
Herepea (jud. Mureș) este un exemplu al multor sate care se sting încet din cauza industrializării forțate anterioare, a locației izolate și a economiei slabe. Dar poveștile sale sunt unice.

La începutul secolului al XIX-lea, familiile vorbitoare de limbă germană s-au mutat din Boemia în pădurea virgină din Munții Semenic pentru a-și câștiga existența. În ciuda condițiilor dificile, Lindenfeld s-a dezvoltat într-o comunitate prosperă. În secolul al XX-lea, așezarea a devenit din ce în ce mai izolată și până în anii 1990, Lindenfeld era practic pustiu.
În 1976 a început planificarea unui proiect minier pentru exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. Datorită tehnologiei utilizate, mineritul a produs o cantitate mare de deșeuri sub formă de nămol poluat. Pe locul fostului sat a fost format un iaz de decantare. Populația a fost relocată pe măsură ce nămolul acoperea din ce în ce mai mult din peisajul satului.

Proiectul internațional Atlantida. Lumi pierdute își propune să atragă atenția asupra soartei unei populații europene de milioane de oameni defavorizați, cu o putere de lobby redusă. După Cluj-Napoca, expoziția va fi prezentată în 2026 la Ulm, în Germania, iar în 2027, la Berlin.

Vă așteptăm cu drag!

Articole ce te-ar putea interesa