Trasul clopotelor într-o dungă, obicei străvechi de alungare a grindinei! În unele sate încă se apelează la acest truc

Trasul clopotelor într-o dungă, reprezintă o metodă folosită de când e lumea, care se crede că ar ajuta la stoparea grindinii. Unii cred că acest obicei străvechi este o metoda eficientă de alungare a norilor greoi.

Simion Astilean, profesor de fizică biomoleculară de la Facultatea de Fizica din Cluj-Napoca a dat niște explicații pentru Monitorul de Cluj, despre cum funcționează.

Ideea aceasta de a bate clopotul într-o dungă are o putere mai mare fiindcă în mod normal, dacă-l bați în două părți, energia se repartizează în toate direcțiile. În schimb, dacă lovești clopotul numai într-o parte este ca un mare difuzor care emite impulsuri într-o singură direcție. De regulă, dacă se nimerește și pe direcția pe care vine furtuna este eficient. Presiunea aceasta creează salturi de temperatură care împiedică înghețarea. Este precum un val de căldură. Presiunea ce este în fond? Este aerul care se comprimă. Moleculele acestea care se comprimă sunt ca și cum ar încălzi și atunci nu se mai îngheață, e mai cald”, conform celor spuse de Simion Astilean.

Acesta a mai adăgat și faptul că sunetul creat de clopot este asemănător cu efectul rachetelor contra grindinei.

Ideea e că într-adevăr se creează unde de presiune în aer cum se propagă sunetul. Sunetul înseamnă de fapt o presiune care se propagă din aproape în aproape și asta poate să influenteze local temperatura de îngheț. Adică să nu înghețe. De exemplu, și zăpada dacă se presează începe să se topească. Vă rog să vă imaginați că undele acestea de presiune ridică punctul de îngheț al apei. S-a investit în rachete contra grindinei. În cazul lor se produce o explozie în mijlocul norilor, care este similară cu această presiune care se creează local de la clopot. Avantajul este că și la biserici este mai sus clopotul și mai aproape de cer. Dar cam același lucru se întâmplă. Acel zgomot împiedică înghețarea. Particulele fine de apă ajung la un punct așa zis critic și ele îngheață, dar dacă presiunea aerului este mai mare în jurul lor și se produc valuri de presiune, atunci acest îngheț nu se inițiază. Asta-i similar cu a se produce o explozie cu aceste rachete. Acolo clopotul bate sus într-o explozie, iar în cazul rachetelor se propaga. Eficienta este cu siguranță mai mică, dar nu se poate neglija”, a mai explicat Astilean.

În prezent, acestă modalitate este folosită în unele sate. „Si acum se mai folosește acest procedeu. Eu sunt de la țară și în satul meu Tioltiur din comuna Cornești și acum cred că se folosește. Însă în copilăria mea mereu când se adunau norii deasupra satului, imediat se ducea clopotarul și trăgea clopotul într-o dungă”.

În trecut, clopotele se mai băteau în momentul inundațiilor sau incendii. De exemplu, din ce au trasnmis istoricii, se mai băteau clopotele în dungă în momentul năvălirii tătariilor, turcilor sau alte popoare.

În cultura populară se spune că diavolul .produce furtuni, pe care clopotele le pot opri.

Printre alte întrebuințări se mai numărau: înscăunările la domnie, numirile în funcții, orientările celor rătăciți pe vreme rea, alungarea dăunătorilor precum animale de pradă, insecte și păsări.