Sfinții protectori ai ploilor, celebrați în lumea satelor de odinioară. Nu se muncea, nu se petrecea, pentru a fi fericiți de pericole
„Odinioară, lumea satelor îndătina să respecte anumite zile, celebrând sfinții protectori ai ploilor, cu post și rugăciuni, abținere de la orice petrecere și de la muncă. Oamenii satelor le numeau sărbători „pârlejoase” sau „prilejoase”, cele care prilejuiau primejdii dacă n-ar fi fost respectate.
Se îndătina ca în zilele de 16-17-18 iulie să se țină sărbătorile Marinei, Circovii Marinei, în 16 iulie, Ciurica în 17 iulie și Marina în 18 iuie, când nu se lucra la câmp, nu se lucra cu unelte ascuțite, nu se împrumuta foc sau jar, pentru a fi feriți oamenii de boli năpraznice, holdele de tunete sau fulgere, turmele de gura fiarelor.
Mărarul se culegea în ziua Marinei, pentru vindecarea de „mărin” (afecțiune abdominală) cu ajutorul ceaiurilor ș.a.
În aceste zile, femeile din sate scuturau zestrea, pentru îndepărtarea insectelor presărau în unghere plante aromatice, busuioc, măgheran, levănțică, cimbru, mărar și leuștean, pentru protecția caselor și pentru purificarea magică a tuturor membrilor familiilor.”
Sursă text: Maria Bocșe, „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, Sărbători, credințe, rituri, mituri, vol. III, Cluj-Napoca, 2007, pag. 19-27.
Photo credit: www.identitatea.ro; Arhiva CJC BN.
Material îngrijit și postare propusă de etnolog prof. Emilia Ometiță, șef – Biroul Cultură Tradițională, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud.
