O profesoară de engleză din Bistriț a dus atelierele de poezie și dans la sat! Află povestea din spatele poveștii
Profesoara de engleză din Bistrița care a dus atelierele de poezie și dans la sat!
Teodora Trișcă, în vârstă de 33 de ani este profesoară de engleză la Lechința, în Bistrița-Năsăud. Conduce o oră în fiecare zi până la școală ca să le deschidă copiilor o nouă lume: face cu ei ateliere de poezie, iar vara a făcut o școală de vară cu teatru, dans și scriere dramatică.
Este de părere că pentru a se dezvolta, și elevii și profesorii trebuie să mai iasă din spațiul rigid al școlii. „Eu am fost la multe activități pe lângă școală din dorința de a-mi explora eu personal, pentru mine, partea creativă. Pe urmă am aplicat-o și în meseria mea”.
Cu timpul a început să dezvolte proiecte. Prima oară a gândit atelierul de poezie și scriere creativă pe care l-a făcut online. Șase elevi de-ai ei au participat constant la cursuri și au putut astfel să scoată prima lor carte – „6 friends” („6 prieteni”).
Lucrurile nu se puteau opri aici. În vacanță a organizat și o școală de vară în care Teo a adus și alți traineri care să inițieze copiii în coregrafie, teatru și scriere dramatică.
Nu mă văd făcând altceva și nici până acum nu m-am văzut lucrând la un birou, deși am încercat să fac și asta, să lucrez la o multinațională. Lucrez foarte bine cu copiii, am ajuns la concluzia că sunt un bun pedagog și spun asta și din experiența pe care am adunat-o, din feedback-ul de la elevi, dar și intrinsec. Cred că am niște calități pe care am reușit să mi le recunosc.
După un an plin la Teaca, neavând o catedră întreagă pe care să fie angajată pe perioadă nedeterminată, Teo a ajuns la școala din Lechința. O perioadă s-a trezit zilnic la 6 fără un sfert ca să străbată cei 60 de kilometri până la școală, din satul în care locuia, Susenii Bârgăului. De ceva vreme s-a mutat în sat.
La noua școală a găsit alte provocări. „Sunt mulți copilași cu părinți plecați, rămași cu bunicii sau cu mătuși. Mama vine o lună și apoi pleacă trei. Pe acești copii e mai greu să-i stimulezi, fiindcă ei n-au fondul de siguranță. Și acasă pentru ei e lupta pentru supraviețuire, toți din familie sunt concentrați pe cum să facă bani, cum să le pună mâncare pe masă”, explică profesoara.
A continuat totuși atelierul de poezie cu copii de la fosta și actuala școală, tot online, dar au făcut și întâlniri față în față. Vrea să continue și școala de vară, în paralel cu pregătirea sa. Pentru că un profesor nu trebuie să se oprească din învățat, crede Teo.
Citește articolul integral AICI.
