Putem fi mai inteligenți pe zi ce trece! De vorbă cu Viorel Rus, profesor de științe socio-umane

Cu suficientă motivație și determinare, oricine își poate extinde capacitățile mentale și poate deveni mai inteligent. Știți că este posibil să deveniți mai deștepți, la orice vârstă? Despre asta am discutat cu profesorul Viorel Rus, în rândurile ce urmează.

Născut pe 1 septembrie 1942, în Rebra, Viorel Rus ne-a povestit că și-a început cariera didactică ca învățător în septembrie 1959, absolvind Şcoala Pedagogică din Cluj. Și-a completat studiile la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, Facultatea de Istorie-Filosofie, obţinând licenţa în filosofie cu nota zece, în 1971, activând în următorii ani ca profesor de istorie. Începând cu anul școlar 1974-1975 a obţinut transferul prin concurs la Liceul Industrial nr.1 din Bistriţa (azi Liceul Tehnologic „Grigore Moisil”), unde a fost profesor de ştiinţe socio-umane (logică, psihologie, economie și filosofie), locul unde a slujit până la pensie. În cei 50 de ani de învățământ, sute de elevi şi-au găsit împlinire profesională prin pregătirea pe care le-a asigurat-o la clasă, pentru olimpiade, prin consultaţii şi meditaţii.

A elaborat şi publicat numeroase cărți, lucrări și studii în reviste de specialitate, axate în principal pe teme metodico-stiințifice, istorie locală, studii genealogice. Prima lucrare metodico-științifică intitulată ,,Factori stimulatori și perturbatori ai succesului la învățătură a elevilor din clasa a IX-a. Măsuri pentru sporirea randamentului școlar” a fost premiată la faza națională a concursului „Eficiență și creativitate în învățământ”, la Iași, în 1989.

Printre lucrările științifice ale dânsului, merită enumerate: în 2001, lucrarea de genealogie comunitară, în două volume, Neamuri și Familii Rebrene, 1750-2000, Ed. Aletheia, Bistriţa, în 2006, reeditată într-un singur volum pentru perioada 1698-2013, lucrarea de istorie locală contemporană, Rezistenţa anticomunistă în judeţul Bistriţa-Năsăud”, în 2010, lucrarea Familiile din Năsăud în anul 1869 – Contribuţii de demografie istorică”, în colaborare cu dr. Ioan Bolovan – profesor la Facultatea de Istorie a Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca şi dr. Adrian Onofreiu – arhivist la Direcţia judeţeană B-N a Arhivelor Naţionale,  Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, precum și monografia comunei Rebra intitulată ,,Rebra, repere monografice, redactată în colaborare cu profesorul de istorie Ștefan Bachiș de la școala gimnazială din localitate.

Plăcerea de a citi a dobândit-o încă de când era preșcolar, perioadă care a stat sub semnul basmelor și povestirilor istorice, citind încă de pe atunci, cu nesaț, numeroase cărți din biblioteca părintească.

Îmi amintesc și acum primul basm citit, Harap-Alb. Primul film l-am văzut când eram în clasa a 3-a, fiind o proiecție pe peretele unei clădiri, de către o caravană cinematografică. Filmul s-a intitulat Mitrea Cocor, despre un țăran cu idei comuniste, care a condus acțiunea de împroprietărire a celor săraci și a luptat împotriva chiaburilor, bogații satelor. De asemenea, în școală aveam obligația lecturilor particulare pentru vacanțe cu scriitorii admiși de către regimul de atunci, a povestit profesorul.

Copilăria i-a fost umbrită de episoadele declarării tatălui său chiabur, scoaterea lui din învățământ în 1950 și arestarea în subsolurile securității, sub diferite acuzații. Printre altele, ne spune despre tatăl său că a fost singurul care a refuzat să pună în sala de clasă tablourile conducătorilor comuniști și nu s-a înscris în gospodăria colectivă.

Copil fiind, nu am înțeles atunci foarte bine cele întâmplate, mai exact de ce nu am fost făcut pionier odată cu ceilalți copii și de ce învățătoarea mea i-a spus mamei că nu am niciun viitor, că sunt prost și ar fi bine să devin cioban la oi. Mama m-a încurajat și mi-a spus ca ea știe că sunt un copil inteligent și că voi ajunge un om învățat în viață“, a relatat acesta.  

Dintotdeauna și-a dorit să devină dascăl, după modelul tatălui său, spunându-ne.

După ce am slujit 50 de ani în învățământ, dacă m-aș mai naște o dată, tot profesor aș dori să fiu. Preocuparea mea principală în activitatea cu elevii, a fost să îi învăț cum să învețe. Nu am urmărit să dau o extindere extraordinară informațiilor din timpul orelor, cât să îi ajut să dobândească strategii de învățare eficiente și să obțină tot ceea ce puteau ei să își însușească, pe baza unor relații apropiate, tact pedagogic și sfaturi părintești, a explicat Viorel Rus.

Punctând elementele esențiale, profesorul Rus definește inteligența ca fiind o însușire specific umană, un act de normalitate. Orice om posedă un anumit tip de inteligență. Este adeptul ,,Teoriei inteligențelor multiple” a lui Howard Gardner, profesor al Universităţii Harvard, explicându-ne că deosebim spre exemplu, oameni cu inteligență practică, lingvistică, matematico-logică, comunicațională, muzicală, și plastică.

„Important pentru orice om este să-și cunoască tipul de inteligență cu care este înzestrat, să–și dezvolte înclinațiile și aptitudinile în domeniul respectiv și să exerseze pentru a le transforma în talent“, a precizat profesorul. 

În opinia dânsului, valorificarea inteligenței proprii se realizează prin învățare eficientă, atât în anii școlarizării, cât și după finalizarea studiilor. Pentru a ne cultiva inteligența, ne propune câțiva pași, după care s-a ghidat și el, activități importante și relativ simple, pe care le putem parcurge zi de zi:

Citește! Oricât! Oricum! Oriunde!

Citirea este cea mai comună modalitate de a facilita activitatea creierului, care oferă cele mai diverse oportunități de extindere a capacității lui. Citirea oferă asistență practică prin lărgirea vocabularului și utilizarea gramaticală corectă a unor propoziții bine scrise.

Indiferent dacă alegeți ficțiune, non-ficțiune, literatură istorică sau poezie, lectura oferă o ocazie cititorului de a realiza conexiuni, prin imagini, între literatură și viața reală. În acest fel, citirea este o modalitate alternativă de a-i permite creierului să călătorească în locuri noi.

Pe măsură ce imaginația noastră lucrează pentru a crea oameni, locuri și experiențe tangibile din cuvintele de pe pagină, creierul este stimulat să creeze informații noi.

Înconjoară-te de persoane care au preocupări științifice, tehnico-productive sau artistice, care ți se potrivesc

Nu există două persoane care să împărtășească aceleași experiențe de viață. Fiecare scanează și interpretează informațiile în mod unic, stochează amintirile diferit și digeră viața de zi cu zi prin propriul lor filtru intelectual. Deși cu toții suntem înclinați să credem că varianta noastră reprezintă cea mai bună abordare, dobândirea perspectivei de la o altă persoană ne ajută creierul să ia în considerare noi soluții și tehnici, atât pentru probleme personale, cât și pentru cele profesionale.

Setează-ți obiective zilnice, inclusiv profesionale, care se potrivesc interesului tău.

Provocați-vă creierul zilnic, la fel ca un sportiv care își dezvoltă mușchi, împingându-l dincolo de capacitățile sale actuale. De exemplu, poți apela la diverse puzzle-uri, integrame, jocuri (de exemplu șah), concepute pentru a crește neuroplasticitatea.

Împărtășește și ascultă informații interesante, abordate de ceilalți

Indiferent de modalitatea în care o faci, virtual sau față în față, urmărește-i pe cei din jurul tău, care împărtășesc experiențe și învățăminte. Fețele proaspete și ideile noi stimulează inspirația și creează un mediu de învățare amplificat pentru creier.

Fă o listă cu lucrurile pe care le-ai dus la capăt cu brio

O listă cu „făcut” este opusul unei liste ,,de făcut”. Transcrie lucrurile pe care le-ai realizat deja. Acest tip de întocmire a listelor îți crește încrederea și fericirea, două componente importante ale inteligenței.

Învaţă limbi străine

Oamenii de ştiinţă au dovedit că a fi bilingv, sporeşte inteligența. Aceasta înseamnă că învățarea unei limbi noi îți va îmbunătăţi abilitățile cognitive, având un efect stimulativ asupra creierului. Când înveți un limbaj nou îți exersezi creierul, folosindu-ți toate formele de memorie pe care le deţii. Acest lucru vine la pachet, în esenţă, cu un nou dicționar de cuvinte şi reguli gramaticale. Dotarea cu aceste cunoștințe, îți va permite să posezi o autonomie și o memorie mai bună și în plus, mai mult autocontrol.

Ai grijă de sănătatea ta fizică

Corpul alimentează creierul, în acest fel, condiţia fizică optimă este esențială pentru buna funcționare a acestuia. Lipsa de motivație, oboseala mentală şi absenţa inspirației sunt de obicei legate de sedentarism, dietă slabă și o stare generală proastă. Exercițiile fizice practicate cu regularitate, stimulează creșterea celulelor creierului. Procesul este numit ,,neurogeneză” (nașterea neuronilor) şi are loc în timpul exercițiului efectiv, ceea ce sporește producţia de neurotransmiţători. Cu acelaşi efect secundar precum dopamina crescută, persoanele active se bucură de mai puțin stres, de o mai bună concentrare și de mai multă energie.

Aşadar, fiți atenți cu privire la timpul și energia voastră, pentru a trăi o viaţă inteligentă și plină de satisfacții, de orice fel.

Articol revăzut și adăugit apărut mai întâi în publicația Observator BN în data de 02.12.2019, redactor Adela Cosma.