Cine este Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor? Rugăciunea care trebuie rostită în această zi

Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit de români în fiecare an pe 30 noiembrie. Începând cu anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sărbătoarea să fie însemnată cu crucea roșie în calendarul bisericesc. 

Sfântul Apostol Andrei și fratele său, Sfântul Apostol Petru, au fost fiii lui Iona, un pescar sărac din Galileea. Ei au trăit din pescuit până când l-au auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul predicând în pustiul Iordanului și vestind venirea lui Mesia. Martor la botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, Sfântul Andrei l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul spunând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii”.

Andrei este cunoscut și drept „cel dintâi chemat” (la apostolie). L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă. A fost martor la minunile pe care Le-a săvârșit și s-a pătruns de învățăturile Lui. Sfântul Andrei a suferit, alături de ceilalți apostoli, asistând la chinurile și umilințele la care L-au supus iudeii pe Mântuitor. S-a încredințat, împreună cu ceilalți apostoli, că Iisus Hristos a înviat din morți. L-a văzut pe Domnul înviat și în prima zi, și după opt zile, și când El S-a arătat în Galileea și Le-a dat poruncă să predice Evanghelia printre toate neamurile pământești.

Sfântul Apostol Andrei a început prin a predica Evanghelia în Asia Mică. De acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră și i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci. El este protectorul neamului românesc și lui trebuie să ne închinăm în această zi, rostind această rugăciune:

„Pe propovăduitorul credinței la geto-daci și slujitor al Cuvântului, pe Andrei cel dintâi chemat să-l lăudăm, că pe strămoșii noștri i-a adus la cunoștința lui Hristos, crucea în mâini ținând și izbăvind din înșelăciunea vrăjmașului sufletele lor, pe care le-a adus la Dumnezeu ca dar bine primit. Pe acesta, toți românii să-l lăudăm și să-l cinstim, ca să se roage neîncetat lui Hristos Dumnezeu, ca să ne ferească de toată răutatea și să mântuiască sufletele noastre”.

La fel ca și ceilalți apostoli, Sf. Andrei a umblat mult pentru a propovădui cuvântul lui Dumnezeu și prin urmare și alte țări îl au ca patron spiritual. Astfel, Scoţia are pe drapel crucea Sf. Andrei, iar Spania, Grecia şi Rusia îl consideră creștinatorul lor. Totodată, Sf. Andrei este patron spiritual al mai multor oraşe din Italia, Franţa, Belgia şi Grecia.

Crucea Sfântului Andrei este în formă de X și reprezintă un simbol al umilinței, al pătimirii și al martiriului în credința creștină. Sfântul Andrei a fost răstignit, în orașul Patras, lângă Corint, conform crestinortodox.ro.

Tradiții de Sfântul Andrei

Români au o tradiţie frumoasă pentru noaptea de Sfântul Andrei care s-a transmis încă de la daci. Şi pentru că tradiţiile poporului român sunt frumoase şi mistice, merită să le cunoaştem şi să le povestim copiilor noştri despre ele.

Ziua Sfântului Andrei se cheamă şi Ziua lupului sau Gadinetul şchiop. Se ştie ce a simbolizat lupul pentru daci, dacă însuşi steagul lor avea înfăţişarea unui balaur cu cap de lup. Se credea şi încă se mai susține această ipoteză, că şi acum în ziua de 30 noiembrie, lupul devine mai sprinten, îşi poate îndoi gâtul ţeapăn şi nimic nu scapă dinaintea lui. De aici şi credinţă că „îşi vede lupul coada”.

De Sfântul Andrei se spune că ies strigoi

În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii.

Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.

Sf. Andrei este una dintre cele mai importante sărbători din an, pentru vrăji şi farmece. Fetele măsoară nouă ceşcuţe cu apă pline şi le toarnă într-o strachină, care se pune sub icoană. A două zi, în zori, se măsoară din nou, cu aceeaşi ceşcuţă, apă din strachină. Dacă va mai rămâne pe fundul străchinii apă, fie şi câteva picături, atunci vor avea noroc; dimpotrivă, dacă ultima ceşcuţă va rămâne neumplută cum trebuie, atunci nu vor avea noroc şi nu se vor mărităÎn noaptea de Sf. Andrei, ca să-şi viziteze ursitul, fetele îşi pun sub cap 41 de boabe de grâu şi dacă visează că cineva le ia grâul, înseamnă că se vor mărita.

Unele fete îşi pregătesc turtă, pentru ea aducând apă cu gură. Pentru acest colac aduc apă neîncepută, iar produsele din care se prepară turtă (făină şi sare) sunt măsurate cu o coajă de nucă. După ce au fost coapte pe vatră, fetele îşi mănâncă turtitele preparate, convinse fiind că ursiții vor veni, în vis, cu apă să le potolească setea