Curtea de Conturi a mușamalizat un raport care indica fraudarea cu milioane de lei a bugetului Ministerului Muncii în mandatele miniștrilor Simona Oprescu și Florin Manole / Conducerea instituției a refuzat sesizarea parchetului, în ciuda cererii inspectorilor de conturi / Terenuri sportive închiriate la prețuri subevaluate pentru clubul lui Adrian Mutu

Inspectorii Curții de Conturi au identificat mai multe nereguli grave în administrarea fondurilor publice la Ministerul Muncii, estimate la milioane de lei, și au solicitat sesizarea organelor de urmărire penală. Cu toate acestea, conducerea instituției a decis să nu înainteze o plângere penală, potrivit unui raport din 2026 consultat de G4Media.

Neregulile vizează activitatea Ministerului Muncii din mandatele foștilor miniștri PSD Simona Bucura-Oprescu și Petre-Florin Manole. Raportul identifică patru categorii principale de abateri: închirierea unor spații din domeniul public la tarife subevaluate și fără respectarea procedurilor legale, realizarea unor construcții neautorizate, plata unor funcții de conducere în direcții județene fără activitate și nereguli privind cheltuielile de personal.

Potrivit informațiilor G4Media, plenul Curții de Conturi a respins, prin vot majoritar, propunerea de sesizare a parchetului în ședința din 1 octombrie.

Una dintre principalele probleme constatate de inspectori privește modul în care mai multe instituții subordonate Ministerului Muncii au pus la dispoziția unor operatori privați spații aflate în proprietatea publică a statului.

Este vorba despre casele de cultură ale studenților din București, Iași, Alba și Pitești, precum și despre Complexul Cultural Sportiv Studențesc „Tei” din Capitală.

Conform raportului, instituțiile au încheiat contracte prezentate drept prestări de servicii pentru organizarea unor evenimente recurente, lunare sau săptămânale. Inspectorii susțin că această formulă contractuală ar fi fost utilizată pentru evitarea procedurilor de licitație publică și a aprobărilor guvernamentale necesare în cazul închirierii bunurilor din domeniul public.

O altă neregulă identificată privește destinația banilor încasați. În loc să fie virați la bugetul de stat, în lipsa unei hotărâri de Guvern care să permită reținerea unei cote de către administrator, aceștia ar fi fost păstrați de instituțiile respective și înregistrați incorect în contabilitate.

Valoarea sumelor estimate de inspectori pentru întregul eșantion depășește 4 milioane de lei.

Unul dintre exemplele detaliate în raport este cel al Complexului Cultural Sportiv Studențesc „Tei” din București, unde inspectorii au identificat contracte încheiate cu firme private, inclusiv cu Clubul Sportiv Academia Internațională de Fotbal Adrian Mutu.

Potrivit documentului, clubul ar fi beneficiat de folosința unui teren de rugby de peste 10.300 de metri pătrați și a unei tribune metalice, în baza unui contract de prestări servicii încheiat pe o perioadă de șapte ani, cu posibilitate de prelungire.

Contractul ar fi prevăzut scutirea integrală de la plata chiriei, estimată la 66.321 de lei, pe perioada unor lucrări de modernizare.

Inspectorii Curții de Conturi susțin că, în realitate, acordul ar fi mascat o asociere și transmiterea folosinței unui bun public fără licitație și fără respectarea regulilor de concurență.

Raportul mai arată că firma ar fi realizat investiții de aproximativ 3 milioane de lei pentru amenajarea bazei sportive, inclusiv vestiare, săli de curs și birouri modulare. Aceste lucrări nu ar fi fost însă recepționate oficial și nici înregistrate în contabilitatea instituției sau în inventarul centralizat al statului.

Ulterior, prin acte adiționale care nu ar fi avut viza de control financiar preventiv, alte societăți, printre care Horeca Venue SRL și Velveto Events SRL, ar fi primit acces la anumite suprafețe, inclusiv la piscină și la saloane pentru evenimente.

Potrivit raportului, Velveto Events ar fi obținut în 2025 un profit net de peste un milion de lei, în timp ce statul ar fi încasat sume considerate simbolice în raport cu utilizarea spațiilor.

Un alt exemplu este cel al tarifelor practicate pentru închirierea terenurilor. Clubul ar fi plătit aproximativ 136 de lei pe oră pentru utilizarea unor spații, în timp ce firmele private care le foloseau ulterior ar fi perceput clienților până la 700 de euro pentru două ore de eveniment privat.

O altă categorie de nereguli vizează Direcțiile Județene pentru Familie și Tineret din Buzău, Prahova, Sibiu și Vâlcea.

Inspectorii au constatat că aceste structuri ar fi primit fonduri pentru plata unor funcții de conducere, deși nu aveau personal de execuție, sedii proprii, patrimoniu sau activități și programe desfășurate efectiv.

Cheltuielile salariale identificate în acest caz depășesc 273.000 de lei și ar fi fost destinate exclusiv directorilor executivi.

Pentru a putea întocmi documentele de personal și statele de plată, instituțiile ar fi recurs la detașarea lunară, pentru câte o zi, a unor funcționari din alte județe, precum Dâmbovița și Gorj, care să semneze documentele necesare.

Raportul menționează că auditul intern al Ministerului Muncii avertizase încă din aprilie 2025 că respectivele direcții nu funcționau efectiv și că menținerea lor genera cheltuieli nejustificate. Cu toate acestea, finanțarea ar fi continuat până la jumătatea anului 2025.

Inspectorii au identificat și nereguli privind declararea și plata contribuțiilor de sănătate, în unele cazuri fiind constatate întârzieri sau obligații fiscale nedeclarate.

Raportul Curții de Conturi mai semnalează abateri financiar-contabile în valoare totală de aproximativ 1,3 milioane de lei la Direcțiile Județene pentru Familie și Tineret din Gorj și Dâmbovița.

În cazul instituției din Gorj, inspectorii au constatat majorarea nelegală a salariilor de bază începând cu februarie 2025. Salariile ar fi fost aduse la nivelul grilei aplicabile administrației publice centrale, deși direcțiile județene trebuiau să păstreze nivelul de salarizare din 2023.

Această modificare ar fi generat sporuri și venituri necuvenite de peste 118.000 de lei, potrivit raportului.

Alte probleme au fost identificate în calcularea sporurilor pentru condiții vătămătoare și a indemnizațiilor de concediu de odihnă. În ambele județe, inspectorii au constatat utilizarea unor baze de calcul incorecte, ceea ce a dus la stabilirea eronată a drepturilor salariale.

Documentul indică și lipsa unor justificări corespunzătoare pentru munca prestată, precum și deficiențe ale sistemului de control intern.

Deși inspectorii au solicitat sesizarea organelor de urmărire penală în urma constatărilor, plenul Curții de Conturi a decis, la 1 octombrie, să respingă propunerea, potrivit deciziei consultate de G4Media.

Printre cei care au votat împotriva sesizării se numără președinta interimară a instituției, Mirela Călugăreanu, precum și reprezentanții PSD Ion Mocioalcă, Sorin Lazăr, Ion Călin, Camelia Pricopie și Aurelian Bădulescu.

Au votat în același sens și reprezentanții PNL Lucian Heiuș, Claudia Boghicevici și Ștefania Ferencz, precum și reprezentantul UDMR Csongor Dezso.

Astfel, în ciuda solicitării inspectorilor care au întocmit raportul, conducerea instituției nu a transmis o sesizare penală către procurori.

Raportul ridică semne de întrebare privind administrarea bunurilor publice, utilizarea fondurilor bugetare și controlul cheltuielilor din instituțiile aflate în subordinea Ministerului Muncii. Constatările auditorilor indică posibile prejudicii de ordinul milioanelor de lei, însă stabilirea eventualelor răspunderi penale aparține organelor judiciare.