Kimberly Guilfoyle și-a dat demisia după scandalurile din presă privind căderea Guvernului Bolojan și întâlnirile cu liderii PSD

Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, a părăsit funcția după ce Casa Albă i-a cerut demisia, în contextul unor dezvăluiri controversate despre presupusele sale declarații privind căderea Guvernului Ilie Bolojan și despre relațiile sale cu oameni de afaceri și politicieni.

Casa Albă a confirmat marți, 13 octombrie, că i-a solicitat ambasadoarei americane în Grecia, Kimberly Guilfoyle, să demisioneze. Anunțul a fost făcut de purtătoarea de cuvânt a președinției americane, Katie Zacharia, în cadrul unei conferințe de presă.

„I-am cerut ambasadoarei Guilfoyle să demisioneze”, a declarat aceasta, adăugând că diplomata a fost un atu important pentru echipă și că administrația îi dorește succes în continuare. Oficialul american nu a oferit detalii suplimentare despre motivele deciziei.

Cu o zi înainte, președintele Donald Trump lăsase deschisă posibilitatea înlocuirii ambasadoarei, afirmând că administrația analizează situația și că nu este mulțumită de evoluțiile recente.

Declarațiile despre căderea Guvernului Bolojan au declanșat controversa

Unul dintre principalele scandaluri în care a fost implicată Guilfoyle a pornit de la o investigație publicată de The Wall Street Journal în septembrie. Potrivit relatării, ambasadoarea ar fi făcut declarații despre presupusa implicare a Statelor Unite în schimbarea guvernului condus de Ilie Bolojan.

Conform informațiilor apărute în presa americană, afirmațiile ar fi fost făcute în timpul unei cine oficiale organizate la Atena, în luna martie, la care participau oficiali greci și americani. Discuția ar fi avut loc în prezența ministrului grec al Energiei și a altor persoane familiarizate cu întâlnirea.

Financial Times a relatat ulterior, citând surse independente, că diplomata ar fi sugerat că Washingtonul ar putea provoca schimbări politice similare și în Grecia. Potrivit publicației, Guilfoyle ar fi afirmat că Statele Unite pot proceda astfel în orice țară doresc.

Informațiile au ridicat întrebări privind natura relației dintre administrația americană și actorii politici implicați în căderea Guvernului Bolojan, în special în condițiile în care moțiunea de cenzură care a dus la înlăturarea executivului a fost susținută de PSD și AUR.

Până în prezent, declarațiile atribuite ambasadoarei nu constituie, prin ele însele, o dovadă că administrația americană ar fi organizat sau coordonat căderea guvernului român.

Întâlnirile cu Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan, în atenția presei

Controversa a fost amplificată de întâlnirile pe care Kimberly Guilfoyle le-a avut la București cu reprezentanți ai PSD, la sfârșitul lunii martie.

Printre persoanele cu care s-a întâlnit s-au numărat Sorin Grindeanu, președintele PSD, și Bogdan Ivan, ministrul Energiei la acel moment. Întâlnirile au atras atenția în contextul informațiilor despre declarațiile atribuite ambasadoarei și al evoluțiilor politice care au precedat căderea guvernului.

Potrivit Financial Times, Guilfoyle ar fi făcut și demersuri pentru promovarea achizițiilor de gaze naturale lichefiate din Statele Unite de către România, citând două persoane familiarizate cu discuțiile.

Sorin Grindeanu a respins acuzațiile potrivit cărora Guvernul Bolojan ar fi fost înlăturat cu sprijinul american. La rândul său, Bogdan Ivan a calificat drept conspirații acuzațiile formulate de foștii parteneri de guvernare.

Congresmeni americani au cerut explicații Departamentului de Stat

Scandalul a ajuns și în Congresul Statelor Unite. Gregory Meeks, liderul democraților din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, a solicitat Departamentului de Stat să clarifice dacă administrația americană a avut vreun rol în schimbarea guvernului român.

Demersul a vizat atât veridicitatea afirmațiilor atribuite lui Guilfoyle, cât și eventuala implicare a Departamentului de Stat, a Casei Albe sau a Consiliului Național de Securitate în acțiuni menite să influențeze componența ori supraviețuirea Guvernului României.

Congresmanul a cerut, de asemenea, documente referitoare la deplasările ambasadoarei în România și la discuțiile sale cu actori politici și economici. Termenul solicitat pentru transmiterea răspunsurilor a fost 15 octombrie 2026.

Acuzații privind accesul la oficiali americani și o investigație internă

Pe lângă controversa privind România, ambasadoarea a fost vizată de o altă investigație jurnalistică publicată de The Wall Street Journal.

Potrivit publicației, bazate pe mesaje și corespondență, Guilfoyle i-ar fi solicitat unui donator republican, Eric Deters, suma de 100.000 de dolari pentru achitarea unei datorii personale. Solicitarea ar fi fost însoțită de promisiunea facilitării accesului la oficiali de rang înalt ai administrației Trump, inclusiv la conducerea FBI.

Relatarea a ridicat întrebări privind posibila utilizare a relațiilor politice în scop personal. În urma dezvăluirilor, Biroul Inspectorului General din cadrul Departamentului de Stat a deschis o investigație care o vizează pe ambasadoare și activitatea misiunii diplomatice pe care o conduce.

Acuzațiile privind comportamentul său au contribuit la intensificarea presiunii publice și politice asupra acesteia.

Plecarea din funcție, pe fondul controverselor

Demisia lui Kimberly Guilfoyle intervine după mai multe săptămâni de dezvăluiri privind conduita sa, relațiile cu donatori politici și declarațiile atribuite acesteia despre schimbările de guvern din România.

Deși Casa Albă a confirmat că i-a cerut să demisioneze, administrația americană nu a precizat oficial care dintre controverse a determinat decizia. Prin urmare, nu se poate afirma cu certitudine că plecarea sa a fost provocată exclusiv de scandalul privind căderea Guvernului Bolojan.

Cazul rămâne relevant pentru relațiile româno-americane, în condițiile în care acuzațiile au generat solicitări oficiale de clarificare în Congresul SUA și întrebări privind limitele diplomației americane în raport cu politica internă a unui stat aliat.