Căderea Guvernului Bolojan, între mize energetice și acuzații penale: cronologia unei crize cu ramificații externe
de Alin CordoșCăderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură din mai 2026 a intrat într-o nouă etapă de dezbatere publică și juridică. Depunerea unor plângeri penale pentru trădare și subminare economică de către deputatul USR Alexandru Dimitriu împotriva liderilor politici Sorin Grindeanu (PSD), George Simion (AUR) și a fostului ministru al Energiei Bogdan Ivan readuce în prim-plan o rețea complexă de decizii economice, documente oficiale și contacte diplomatice controversate.
În centrul acestei controverse se intersectează trei dosare majore: investigațiile de presă privind acțiunile de lobby din jurul proiectelor energetice regionale, concluziile Corpului de Control al Prim-Ministrului privind proiectul reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești și negocierile privind importul de gaz natural lichefiat (GNL).
1. Miza gazelor: Neptun Deep versus Coridorul Vertical
Disputele din sectorul gazelor naturale au debutat la începutul anului 2026, pe fondul viziunilor divergente privind aprovizionarea energetică a României.
- Solicitarea Ministerului Energiei: În ianuarie 2026, ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan, a înaintat adrese oficiale către Administrația Prezidențială și Cabinetul Prim-Ministrului, solicitând un mandat explicit de negociere — cu participarea instituțiilor de securitate — pentru un acord interguvernamental România–SUA privind importul de GNL prin Coridorul Vertical. Demersul era motivat de necesitatea consolidării parteneriatului strategic și a securității regionale.
- Rezervele Romgaz și Transgaz: Conducerile companiilor energetice cu capital majoritar de stat au manifestat reticență, invocând calendarul proiectului offshore Neptun Deep din Marea Neagră (aflat în grafic pentru producție în 2027) și diferențialul de preț raportat la cotațiile bursiere europene (TTF).
- Fricțiunile de calendar: Pe parcursul primăverii, divergențele administrative privind emiterea avizelor pentru infrastructura de transport de la țărm au atras avertismente din partea consorțiului OMV Petrom – Romgaz referitoare la riscul de decalare a termenelor de punere în producție și penalități contractuale.
2. Raportul Corpului de Control și afacerea terenului de la Doicești
Paralel cu dosarul gazelor, tensiunile din interiorul coaliției de guvernare s-au acutizat pe fondul verificărilor privind proiectul reactoarelor modulare de la Doicești (RoPower Nuclear, asociere 50%-50% între Nuclearelectrica și partenerul privat Nova Power & Gas).
Concluziile Corpului de Control al Prim-Ministrului, transmise ulterior către Bursa de Valori București, au evidențiat nereguli administrative și financiare severe:
| Etapă / Indicator | Date consemnate în verificări | Implicații identificate |
| Achiziție inițială teren (2021) | Cumpărat de entitatea privată cu ~2,8 mil. € | Preluarea amplasamentului fostei termocentrale |
| Vânzare către RoPower (2025) | Tranzacționat la 24,34 mil. € (evaluare KPMG) | Creștere substanțială de valoare pe fondul proiectului |
| Facturare servicii adiacente | Acorduri paralele de refacturare de ~22 mil. € | Total fonduri angajate de la stat de peste 46 mil. € |
| Guvernanță și avize | Lipsă avizare CA Nuclearelectrica; ocolire praguri | Risc semnalat privind regimul ajutoarelor de stat |
| Costuri totale estimate | Revizuite de la 2,7 mld. $la 6,5 mld.$ | Demisia directorului general al Nuclearelectrica |
Aceste date au transformat un proiect emblematic de tranziție energetică într-un focar de instabilitate politică internă.
3. Contactele diplomatice și investigația Wall Street Journal
Dimensiunea regională a scandalului a căpătat vizibilitate internațională în urma relatărilor din presa americană.
- Întâlnirea de la București (31 martie 2026): În marja discuțiilor regionale despre infrastructura energetică, a avut loc o întrevedere privată la care au participat ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, lobbyistul Christos Marafatsos, ministrul Bogdan Ivan și liderul PSD Sorin Grindeanu.
- Relatările din WSJ: Potrivit publicației americane, prezența unor intermediari asociați consorțiilor elene de infrastructură (Aktor Group) și declarațiile atribuite părții diplomatice americane privind influențarea stabilității politice din regiune au stârnit controverse majore. Reprezentanții legali ai celor vizați au contestat relatările, susținând că discuțiile au vizat exclusiv proiecte legitime de cooperare transatlantică.
- Evoluția politică: La scurt timp după aceste episoade, moțiunea de cenzură inițiată de PSD și susținută de AUR a întrunit majoritatea parlamentară, ducând la demiterea Cabinetului Bolojan.
4. Dosarul juridic: semnificația plângerilor pentru trădare
Sesizarea depusă de deputatul Alexandru Dimitriu la Parchetul General mută disputa din sfera declarațiilor politice în cea a procedurilor judiciare.
Plângerea invocă infracțiuni contra securității naționale — negocierea cu entități străine a unor clauze presupus defavorabile statului român și utilizarea pârghiilor administrative pentru blocarea unor proiecte de infrastructură strategică.
Precizare procedurală: Depunerea unei plângeri penale reprezintă un act unilateral de sesizare a organelor de urmărire penală. Aceasta obligă procurorii să verifice faptele semnalate, însă nu echivalează cu începerea urmăririi penale in personam, trimiterea în judecată sau confirmarea vreunei vinovății. Până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive, toate persoanele menționate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Rămâne de văzut dacă organele de anchetă vor reține elemente constitutive pentru faptele reclamate sau dacă întreaga dispută va rămâne circumscrisă unei confruntări politice dure, generate de reconfigurarea pieței energetice din Europa de Est.
