Semnal de alarmă tras de inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie: „Avem laboratoare ultramoderne prin PNRR, dar fizica și chimia se predau tot cu necalificați în mediul rural”

de Alin Cordoș

Rezultatele îngrijorătoare privind nivelul de analfabetism funcțional și competențele scăzute ale elevilor la lectură, matematică și științe reflectă o criză cronică a sistemului de învățământ, accentuată dramatic în mediul rural. Prezent într-un dialog dedicat stării educației și testărilor internaționale, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean Bistrița-Năsăud, prof. Vasile Șteopoaie, a atras atenția asupra unei realități dure: investițiile substanțiale în echipamente riscă să rămână fără ecou în performanțele școlare din lipsa acută de cadre didactice de specialitate.

Șteopoaie a mai arătat că inclusiv la nivelul județului, unde la eșantionul pentru testarea PISA au participat 143 de elevi de 15 ani din 7 unități de învățământ, s-a remarcat o lipsă de rigoare a elevilor în fața testelor standardizate: „Colegii care au administrat testarea mi-au spus că au fost copii care nici măcar nu citeau textul până la capăt, știind că rezultatul nu se notează în catalog.”

Echipamente moderne în sate, dar fără profesori titulari

Deși prin Componenta 15 din PNRR școlile au fost dotate masiv cu mobilier și kituri moderne de științe, mediul rural rămâne captiv într-o problemă structurală nerezolvată de decenii: lipsa profesorilor calificați la discipline precum fizica sau chimia.

„Am văzut recent un laborator și kituri excepționale la Școala Gimnazială Monor, echipamente care se folosesc și care arată impecabil, la fel sau poate chiar mai bine decât în multe unități urbane. Problema critică apare însă la resursa umană: tocmai la științe stăm cel mai bine la numărul de posturi disponibile și cel mai prost la candidați calificați. În momentul în care ai laborator modern, dar nu are cine să-l valorifice la clasă, copilul din mediul rural pornește automat cu un handicap major”, a semnalat șeful ISJ Bistrița-Năsăud.

Inspectorul general a subliniat că această carență este perpetuată de zeci de ani: „Nepotul meu, care are astăzi peste 30 de ani, a făcut fizică la școala din mediul rural tot cu profesori necalificați acum două decenii. Situația persistă și adâncește prăpastia dintre sat și oraș.”

Goana după diplome și superficialitatea la testări

În cadrul aceleiași analize, prof. Vasile Șteopoaie a punctat că problema competențelor scăzute — cu precădere la lectura reflexivă, unde elevii nu înțeleg textele parcurse — pornește dintr-un cumul de factori: de la dependența de ecrane și scăderea capacității de concentrare, până la formalizarea cursurilor de perfecționare pentru cadrele didactice.

„De peste zece ani se derulează cursuri de formare pe digitalizare, metode noi sau inteligență artificială, precum și mobilități Erasmus. Realitatea este că mulți profesori fac aceste cursuri exclusiv pentru adeverință și credite la dosar, fără a transpune nimic în predarea de la clasă. Totodată, la matematică nu poți obține rezultate doar urmărind clipuri pe internet; fără exercițiu susținut și antrenamentul propriei minți, performanța nu apare”, a atras atenția inspectorul școlar general.

Soluția propusă: revenirea la dubla specializare universitară

Pentru a debloca impasul din școlile de la sat, unde normele fragmentate nu atrag cadre didactice tinere, șeful educației bistrițene cere o decizie strategică din partea Ministerului Educației și a mediului universitar:

„Universitățile ar trebui să regândească planurile de școlarizare și să reintroducă dubla calificare – de tip fizică-chimie sau științe integrate. Un profesor astfel pregătit ar putea acoperi o normă întreagă într-o școală de comună și ar asigura calitatea predării. Fără un plan național asumat pe termen mediu și lung și fără finanțare reală direcționată spre resursa didactică, reformele vor rămâne doar pe hârtie”, a conchis prof. Vasile Șteopoaie.