România, rezultate dezastruoase la PISA 2025. Aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim la citire

Rezultatele PISA 2025 arată o nouă deteriorare a performanțelor elevilor români. România înregistrează cele mai slabe scoruri de la prima participare la evaluarea internațională, în 2006, iar aproape jumătate dintre elevi întâmpină dificultăți în înțelegerea și folosirea informațiilor dintr-un text.

Potrivit raportului OCDE, 48% dintre elevii români nu ating nivelul 2 la citire, considerat pragul minim de competență. Acest rezultat este asociat, în mod obișnuit, cu analfabetismul funcțional – nu înseamnă că elevii nu știu să citească, ci că au dificultăți în a înțelege, interpreta și utiliza informațiile citite în situații concrete.

Situația este îngrijorătoare și la celelalte discipline. 52% dintre elevi nu ating nivelul minim la matematică, iar aproape 46% se află sub pragul minim la științe.
Mai mult, 38,5% dintre elevii români nu ating nivelul minim simultan la citire, matematică și științe, față de 19,7% media OCDE. În 2022, proporția era de 33,2%.
Scorurile României au scăzut la toate cele trei domenii
Elevii români au obținut:
– 413 puncte la citire, cu 16 puncte mai puțin decât în 2022;
– 419 puncte la matematică, în scădere cu 9 puncte;
– 425 de puncte la științe, cu 3 puncte mai puțin.

Scăderea este cea mai pronunțată la citire. Pe intervalul 2015–2025, OCDE indică o diminuare cu 18 puncte la citire, 22 la matematică și 8 la științe. România se află pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Bulgariei și Ciprului. La nivel mondial, țara noastră ocupă locul 53 la citire, 55 la științe și 48 la matematică, din 91 de țări și economii participante.

Diferențe mari între elevii avantajați și cei dezavantajați
Raportul OCDE evidențiază și influența puternică a situației socioeconomice asupra rezultatelor. În România, statutul socioeconomic explică 21,7% din diferențele de performanță la științe, aproape dublu față de media OCDE, de 11,6%.
Elevii proveniți din sfertul superior al clasamentului socioeconomic au obținut, în medie, cu 122 de puncte mai mult la științe decât cei din medii dezavantajate. Diferența medie în țările OCDE este de 85 de puncte.
Școala frecventată contează, de asemenea, foarte mult. România se numără printre sistemele educaționale în care diferențele dintre școli explică cel puțin jumătate din variația rezultatelor la științe, ceea ce indică un sistem puternic segmentat.

AI-ul nu înlocuiește învățarea
PISA 2025 a analizat și utilizarea inteligenței artificiale în procesul educațional. 39,9% dintre elevii români spun că folosesc cel puțin săptămânal instrumente AI pentru a învăța, față de 45,5% media OCDE.
Datele arată însă că elevii care folosesc AI pentru sarcini școlare concrete, precum rezumarea textelor, redactarea sau cercetarea, au obținut la științe rezultate cu aproximativ 20 de puncte mai mici, în medie, decât cei care nu folosesc AI în aceste scopuri.
În același timp, 72,6% dintre elevii români spun că au învățat la școală cum să evalueze informațiile generate de inteligența artificială.
Un alt semnal de alarmă este legat de dezinformare și gândirea critică. OCDE avertizează că peste jumătate dintre elevi pot fi vulnerabili în fața informațiilor nesigure, într-un mediu în care devine tot mai dificilă diferențierea între informații credibile și afirmații fără dovezi.

Doar 4,8% ating nivelurile superioare
La polul opus, doar 4,8% dintre elevii români ating nivelurile 5 sau 6, cele mai ridicate trepte de performanță, în cel puțin unul dintre cele trei domenii evaluate. Media OCDE este de 11,9%.
Evaluarea PISA 2025 a fost susținută în România de 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentativi pentru aproximativ 172.000 de tineri de 15 ani.

Rezultatele transmit un mesaj clar: problema educației românești nu mai poate fi privită doar prin prisma notelor sau a examenelor. Capacitatea elevilor de a înțelege un text, de a folosi informațiile, de a rezolva probleme și de a gândi critic rămâne una dintre marile provocări ale sistemului de învățământ.