Andrei Csillag: În politica românească, independența seamănă tot mai mult cu Moș Crăciun

„Vă salut, dragilor!

Văd foarte multe păreri în ultimele zile despre actuala etapă a politicii românești, așa că m-am gândit să împărtășesc și eu o scurtă analiză.

Am urmărit cu atenție episodul Tomac. M-am documentat, am discutat cu oameni implicați și am vorbit chiar cu el. Ca om și ca echipă, trebuie să recunosc că proiectul pare în regulă. Poate chiar prea în regulă pentru politica românească. Sigur, mai găsim pe acolo câțiva PSD-iști și PNL-iști sub acoperire, ca orice proiect care vrea să fie luat în serios în România, dar per ansamblu imaginea este una decentă.

Cu toate acestea, nu pot să scap de impresia că asistăm la un spectacol atent regizat pentru cei care nu urmăresc politica foarte îndeaproape.

Pentru cine nu știe, Eugen Tomac a ajuns europarlamentar pe lista comună PMP–USR–Forța Dreptei. Cu alte cuvinte, fără acea alianță, mandatul de la Bruxelles era cel puțin discutabil. Tradus liber: „Mulțumesc, USR, pentru mandat. Rămân dator.”

Acum să ne uităm puțin la cifre. Un europarlamentar câștigă în jur de 10.000 de euro lunar, beneficiază de numeroase avantaje și, mai ales, are un mandat asigurat până în 2028. Nu e chiar genul de loc de muncă de la care pleci pentru o aventură politică de cinci-șase luni, cu șanse mari să te alegi doar cu niște riduri în plus și câteva conferințe de presă tensionate.

Să fim serioși: dacă ai fi cu adevărat convins că poți schimba sistemul și că ai susținerea necesară, ți-ai da demisia și ai intra în joc cu toate cărțile pe masă. Nu ai merge pe principiul „vedem noi dacă iese”.

Iar când ne uităm la echipa prezentată drept independentă și tehnocrată, lucrurile devin și mai interesante.

În ultimele zile ni se vorbește despre un guvern format din profesioniști fără legături cu vechile structuri politice. Doar că, atunci când începi să răsfoiești CV-urile și istoricul unor nume, povestea aceasta cu „guvernul PSD-free” începe să semene cu eticheta de pe o sticlă de suc: arată bine la raft, dar ingredientele sunt scrise cu litere foarte mici.

Ionuț Laurențiu Mașala… propus la Transporturi. Nu este foarte cunoscut publicului larg, însă apare într-un episod interesant din finalul guvernării Dăncilă. În ultima zi de mandat, ministrul PSD al Transporturilor de atunci, Răzvan Cuc, l-a numit pentru patru ani în Consiliul de Administrație al CNAIR. Genul acela de numire făcută pe ultima sută de metri, când oamenii sistemului trebuie puși la adăpost înainte să se stingă lumina și să plece orchestra acasă.

La Agricultură îl avem pe Nicolae Istudor, actual rector al ASE. La prima vedere, profilul perfect de tehnocrat: profesor universitar, rector, om al mediului academic. Numai că, privind în urmă, descoperim că a fost secretar de stat în guvernul Adrian Năstase și a colaborat de-a lungul timpului cu ministere conduse de stânga. Încă un „independent” care, întâmplător, și-a petrecut mare parte din carieră în apropierea structurilor PSD.

Iar dacă până aici lucrurile pot fi puse pe seama coincidențelor, cazul lui Vladimir Ioniș este și mai interesant. În spațiul public apare ca sociolog și analist echidistant. În realitate, timp de șase ani a fost consilier parlamentar al lui Viorel Hrebenciuc, una dintre figurile emblematice ale PSD-ului de culise. A fost apoi consilier de stat în guvernul Grindeanu, în perioada celebră a controverselor privind justiția, și unul dintre oamenii importanți din jurul Avangarde, casa de sondaje percepută de mulți ca apropiată PSD. Ca să închidem cercul, Marius Pieleanu îi este și naș de cununie.

Privind toate aceste exemple la un loc, este greu să vorbești despre o ruptură autentică față de trecut. Mai degrabă pare că vechile rețele politice și-au schimbat sigla, sloganul și culoarea afișului, dar au păstrat aceiași oameni în fotografie.

Pe scurt, asistăm la un exercițiu clasic de vopsit gardul. Gardul e proaspăt, sloganul e nou, prezentarea e modernă, dar când deschizi poarta găsești aceiași locatari care stau acolo de douăzeci de ani.

Iar despre independență? În politica românească, independența seamănă tot mai mult cu Moș Crăciun: toată lumea vorbește despre ea, mulți jură că au văzut-o, dar când te uiți mai atent, descoperi că sub costum e tot unchiul de la partid.”, a transmis pe pagina sa de socializare, deputatul UNIT Bistrița-Năsăud, Andrei Csillag.