AUR a cerut în instanțǎ modificarea legii finanțǎrii partidelor, dupǎ ce împrumuturile date de Maricel Pǎcuraru (RealitateaTV) nu au fost decontate de AEP. Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea

Partidul AUR a încercat să obțină în instanță eliminarea unor prevederi-cheie din legislația privind finanțarea partidelor politice, după ce Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a refuzat să deconteze peste 13,2 milioane de lei cheltuiți în campania pentru alegerile europarlamentare din 2024. Banii proveneau, în mare parte, din împrumuturi acordate unor candidați ai partidului de omul de afaceri Maricel Păcuraru.

Pe 7 noiembrie 2025, AUR a deschis la Curtea de Apel București o acțiune în anulare împotriva Guvernului României, solicitând eliminarea unor articole din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Formațiunea condusă de George Simion a cerut anularea art. 3 alin. (2) lit. a) și art. 28 alin. (3) lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 10/2016.

Cele două articole stabilesc limite clare privind donațiile și împrumuturile acordate candidaților unui partid. Concret, legea interzice ca o singură persoană să finanțeze indirect aceeași formațiune politică prin acordarea de împrumuturi separate mai multor candidați, peste plafonul maxim permis pentru partid.

Astfel, dacă legea permite unui finanțator să acorde unui partid maximum 200.000 de lei, acesta nu poate împrumuta câte 200.000 de lei fiecărui candidat al acelui partid, pentru a evita depășirea limitelor legale.

Normele prevăd, de asemenea, că împrumuturile folosite în campaniile electorale trebuie să respecte aceleași plafoane aplicabile partidelor politice. Scopul acestor reguli este asigurarea transparenței finanțării și prevenirea influenței excesive a unui singur finanțator asupra activității politice.

AUR a contestat însă legalitatea acestor prevederi și a susținut în instanță că Guvernul a introdus restricții suplimentare față de cele prevăzute în legea adoptată de Parlament.

Potrivit cererii depuse la Curtea de Apel București, „normele metodologice conțin reglementări care impun condiții suplimentare față de cele existente în Legea nr. 334/2006”.

Partidul a mai susținut că respectivele norme extind „aplicabilitatea unor norme de strictă interpretare şi aplicare la alte situații ce nu au fost avute în vedere de legiuitor, ceea ce afectează legalitatea acestui act administrativ cu normativ”.

Litigiul a pornit după ce AEP a constatat, în urma verificării documentelor aferente campaniei europarlamentare, că AUR a încălcat prevederile privind plafonul legal al împrumuturilor. Autoritatea a amendat partidul cu 15.000 de lei și a confiscat suma de 13,25 milioane de lei.

Pe 4 mai 2026, Curtea de Apel București a respins cererea partidului, decizia nefiind definitivă.

În minuta instanței se arată:

„Respinge cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Autoritatea Electorală Permanentă în favoarea pârâtului Guvernul României. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată astăzi, 04.05.2026, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei”.

Potrivit constatărilor AEP, nouă candidați AUR la alegerile europarlamentare au contractat împrumuturi care depășeau plafonul legal.

Cinci dintre aceștia ar fi primit câte 2,3 milioane de lei de la aceeași persoană fizică, Maricel Păcuraru, suma totală ridicându-se la 11,5 milioane de lei. Alți patru candidați au contractat, la rândul lor, împrumuturi peste limita legală, de la alte persoane fizice.

După ce AEP a refuzat rambursarea banilor, cei cinci foști candidați au dat în judecată partidul AUR pentru recuperarea sumelor pe care le datorau lui Maricel Păcuraru.

Procesele au fost pierdute la Tribunalul Ilfov, instanța respingând cererile, dar indicând posibilitatea unei alte abordări juridice.

ANAF verifică firmele lui Maricel Păcuraru

În aprilie 2026, Direcția Antifraudă din cadrul ANAF a anunțat intensificarea controalelor într-un dosar care vizează un grup de firme controlate de proprietarul unui post de televiziune. Surse oficiale au declarat pentru G4Media că este vorba despre Realitatea Plus și omul de afaceri Maricel Păcuraru.

Inspectorii fiscali investighează „un mecanism complex de transferuri financiare între societăți afiliate și persoane fizice din același circuit economic, cu scopul disimulării fluxurilor financiare și al diminuării obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat”.

Potrivit ANAF, au fost identificate:

• datorii totale la buget de peste 259 milioane de lei;
• transferuri de peste 10 milioane de lei către persoane și firme afiliate;
• indicii privind existența unor circuite financiare circulare și facturări fără substanță economică reală;
• peste 70 de firme conectate prin administratori comuni sau relații de rudenie.

Totodată, trei societăți afiliate și mai multe persoane fizice figurează drept creditori ai companiei care deține licența Realitatea Plus, cu creanțe totale de peste 30 de milioane de lei.

Conform informațiilor Economedia, ANAF a transmis solicitări oficiale prin Spațiul Privat Virtual către AUR, PNL și peste 120 de firme care au avut contracte cu grupul media din jurul televiziunii Realitatea Plus.

Mutarea companiei în SUA și conflictul cu CNA

Între timp, compania PHG Media Invest SRL, care deține licența Realitatea Plus, și-a transferat acționariatul către firma americană PHG Media Invest LLC, înregistrată în statul Wyoming.

Documentele consultate de G4Media arată că Daniela Madi Păcuraru a ieșit din companie pe 17 aprilie, iar societatea americană a devenit asociat unic.

Noua firmă din SUA a fost înregistrată la adresa 30 N Gould St Ste N, Sheridan, Wyoming — aceeași adresă la care figurează și compania care ar deține penthouse-ul închiriat de Marcel Ciolacu, potrivit unei investigații G4Media.

Schimbarea acționariatului a fost operată înainte de aprobarea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Instituția a respins solicitarea Realitatea Plus și a invocat inclusiv o adresă transmisă de ANAF privind investigația fiscală și datoriile companiei către stat.

CNA a cerut revenirea la structura inițială a acționariatului, avertizând că, în caz contrar, compania poate fi sancționată conform legislației. Reprezentanții PHG Media Invest au anunțat că vor contesta decizia în instanță.