BOLOJAN despre datele INS: „E imoral ca cei care au dat foc acoperișului să critice pe cel care stinge focul”

Premierul interimar, Ilie Bolojan, a declarat joi, într-o conferință de presă, că datele publicate de Institutul Național de Statistică privind inflația și recesiunea tehnică reprezintă efecte previzibile ale politicilor economice din ultimii ani. Acesta a susținut că economia României începe „să se însănătoșească” după perioada în care consumul ar fi fost susținut artificial prin împrumuturi și deficite bugetare ridicate.

Bolojan a explicat că inflația actuală este rezultatul unui cumul de factori, printre care deficitele bugetare mari, liberalizarea prețurilor la energie, majorarea TVA și efectele conflictelor internaționale asupra prețurilor.

„Legat de datele INS pe componenta de inflație și recesiune tehnică. Aceste date nu sunt o surpriză, ci sunt un efect al mai multor facturi. În toate intervențiile din această perioadă nu am creat așteptări care nu pot fi onorate.  Inflația este un rezultat cumulat al mai multor factori, ceea ce înseamnă că, dacă ai deficite imense, deci arunci bani în piață, inevitabil vei crea o bază pentru inflație și am plecat cu o inflație mare de la anul trecut. În plus, vă rog să vă gândiți la efectele liberalizării prețului la electricitate, la cele două procente în plus la TVA din 2025, la care s-au adăugat efectele războiului din Iran, ceea ce a însemnat creșteri de prețuri la pompe, la combustibil, de asemenea, la zona de îngrășăminte din agricultură. Dar ele s-au reflectat și în costurile de producție și în celelalte prețuri.  Pe măsură ce lunile din anul trecut, cu o inflație mai mare, mă refer la iulie – august, vor ieși din calcul, vom vedea că inflația anuală, așa cum va fi raportată în lunile următoare, va începe să scadă. Dacă nu vor interveni și alte șocuri, în luna iulie ne vom duce către o inflație de 8%, iar în august vom coborî spre 6%”, a spus Ilie Bolojan. 

Acesta a precizat că asupra economiei au influențat și liberalizarea prețului la electricitate, majorarea TVA cu două procente, precum și efectele războiului din Iran asupra carburanților și costurilor de producție.

„În privința creșterii economice, având în vedere revizuirea datelor de către INS pentru ultimul trimestru al anului trecut, suntem în al treilea trimestru de recesiune tehnică. Și acesta era un efect previzibil. Chiar dacă pare un semn care nu e bun, eu cred că este un semn că economia noastră se însănătoșește. Deși în ultimii ani am avut niște deficite imense, totuși creșterile economice au fost destul de mici. În 2024, deficitul a fost de peste 9%, iar creșterea economică a fost undeva la 1%. Ce înseamnă asta? Că am suprastimulat consumul pe datorie, fără corespondent în producția internă, pentru a masca de fapt o scădere economică.  Acum suntem într-un moment al adevărului. Asta este starea reală a economiei, fără deficite imense, care sunt gândite doar pe îndatorare, dar care nu mai puteau fi susținute. Orice corecție de acest fel are efecte de contracție economică. Nu s-a văzut nicăieri o corecție a deficitului fără o contracție economică și, inevitabil, are și niște efecte adverse. Ca să reduci deficitul, reduci consumul pe datorie și ai inevitabil o contracție a consumului și a creșterii economice.  Că suntem pe calea cea bună o arată scăderea deficitului reușită anul trecut și mi se pare că este total anormal și este fals în totalitate că această reducere a deficitului ar fi fost rezultatul unor ingenierii contabile prin neplata facturilor. Cum se demonstrează asta? Foarte simplu. Există două tipuri de calcul al deficitului: deficitul cash, adică facturile achitate din împrumuturi, și deficitul ESA, care include și facturile emise, dar neplătite.  Anul trecut am avut deficitul cash de 7,6% din PIB și deficitul ESA de 7,9% din PIB – o diferență minimă – gândiți-vă cum a fost în 2024 – care arată că facturile au fost plătite, chiar și cele restante, de mult timp. Ministerul Dezvoltării a anunțat că la finalul anului toate facturile au fost plătite”, spune Bolojan. 

Potrivit acestuia, în ultimii ani economia ar fi fost stimulată artificial prin consum bazat pe împrumuturi, fără o creștere reală a producției interne.

Liderul PNL acuză că este „anormal și imoral ca atunci când guvernele care au fost în 2023, 2024 au dat foc la acoperișul casei României (…) să vii și să critici pe cel care vine să stingă focul”.

 „Este oricum anormal și imoral ca atunci când guvernele noastre, care au fost în 2023, 2024, au dat foc la acoperișul casei României, au generat deficite prin aruncarea banilor în toate direcțiile, evident în scop electoral, prin inflația care a fost generată, să vii și să critici pe cel care vine să stingă focul. Pentru că atunci când stingi focul, în mod inevitabil apa mai distruge câte ceva, care oricum n-ar fi putut fi salvat. Dar asta nu e un lucru normal și cred că e un aspect de responsabilitate din partea noastră, știind ceea ce am preluat și ceea ce se poate face, în afara disputelor politice, în afara unui context sau altul, să fim responsabili pentru această țară și să ne comportăm în mod rațional”.

Declarațiile lui Bolojan vin după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a criticat dur actualul Executiv, în urma publicării datelor INS privind creșterea inflației anuale la peste 10% în luna aprilie.

„Înseamnă să te culci sănătos și să te trezești mort… din punct de vedere economic”, a scris Grindeanu pe Facebook. Social-democratul a continuat atacurile și miercuri, afirmând că „pe Ilie Bolojan nu l-a demis Parlamentul, l-a demis INS”.