Cercetări arheologice la fosta Biserică Evanghelică din Arcalia – comuna Șieu-Măgheruș. FOTO

Cercetări arheologice la fosta Biserică Evanghelică din Arcalia – comuna Șieu-Măgheruș. FOTO

La începutul anului 2026, Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud a efectuat cercetări arheologice la fosta Biserică Evanghelică din Arcalia (comuna Șieu-Măgheruș), actualmente biserică ortodoxă cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”.

Investigațiile au fost realizate în contextul unui proiect ce vizează introducerea unui sistem de încălzire în pardoseală și instalarea unei centrale termice pe gaz.
Biserica este amplasată în centrul localității, pe un mic promotoriu, în apropierea unui pârâu. Menționăm că, în anul 2022, a fost realizat un sondaj arheologic de 1,5 x 1,5 m în exteriorul edificiului, în cadrul unui studiu geotehnic. Acesta a fost amplasat pe latura sudică, în zona fostei intrări a bisericii, fiind identificată fundația din acest punct, caracterizată printr-o singură fază de construcție.

Cercetările arheologice desfășurate în interiorul bisericii, sub forma a trei secțiuni, au evidențiat existența unor fundații vechi din piatră, cu o adâncime de aproximativ 1,70 m față de nivelul actual de călcare, peste care au fost ridicate fundațiile actuale. În zona sacristiei a fost descoperit, la adâncimea de 1,80 m, un sicriu de lemn, slab conservat, conținând un schelet uman.

Investigațiile realizate în strana dreaptă a naosului au indicat prezența unei fundații târzii, care nu atinge adâncimea fundațiilor inițiale ale bisericii. În același sector au fost identificate urmele unui sicriu cu un schelet deranjat, din care s-au păstrat doar fragmente ale membrelor inferioare. De asemenea, cercetările din zona de interferență dintre pronaos și naos, pe latura stângă, au evidențiat fundații târzii databile în secolul al XVIII-lea.

În concluzie, rezultatele obținute până în prezent indică existența unei faze timpurii de construcție, caracterizată prin fundații robuste din piatră. Ulterior, compartimentarea interioară a bisericii a suferit mai multe modificări, prin realizarea unor elemente din cărămidă și intervenții destinate consolidării structurii. Identificarea celor două morminte sugerează că o parte dintre acestea au fost deranjate în epoca modernă, în timp ce mormintele din zona altarului sunt, cel mai probabil, intacte.

Se consideră că lucrările de construcție ale edificiului s-au încheiat în jurul anului 1800, forma actuală datând de la începutul secolului al XIX-lea, la fel ca și Castelul Bethlen din localitate. Potrivit unor informații, în anul 1863, în urma unui incendiu izbucnit în sat, turnul bisericii ar fi fost afectat semnificativ. Edificiul a fost dotat cu o orgă construită în anul 1907 de Carl Leopold Wegenstein. După exodul sașilor transilvăneni, biserica a fost achiziționată în anul 1977 de comunitatea ortodoxă, ultimele lucrări de reparație fiind finalizate în 1997.

Echipa Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud: arheologii Radu Zăgreanu, Moldovan Angelica, Brehuescu Alexandru.

Articole ce te-ar putea interesa