Criza constituțională perfectă – Ce se întâmplă dacă premierul Bolojan se agață de funcție după retragerea PSD?

de Alin Cordoș

Retragerea PSD de la guvernare, decisă luni în urma consultării interne numite de social-democrați „Momentul Adevărului”, împinge Guvernul Bolojan într-una dintre cele mai complicate crize constituționale din ultimii ani.

Din punct de vedere constituțional, primul lucru care trebuie spus este că retragerea PSD de la guvernare nu duce automat la căderea Guvernului. Constituția nu prevede că ieșirea unui partid din coaliție demite Guvernul. Art. 106 spune că funcția de membru al Guvernului încetează, între altele, „în urma demisiei”, ceea ce înseamnă că demisia miniștrilor PSD ar produce vacantarea portofoliilor ocupate de aceștia. Nu înseamnă, însă, că premierul Ilie Bolojan își pierde automat mandatul sau că întregul Guvern este demis în aceeași clipă.

Plecarea PSD schimbă însă compoziția politică a Guvernului

Problema reală apare imediat după acest moment, pentru că, în cazul în care PSD iese din coaliție, Guvernul nu mai are aceeași compoziție politică pe baza căreia a primit votul de încredere al Parlamentului. Art. 85 alin. (3) din Constituție prevede că, dacă prin remaniere „se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului”, Președintele poate numi noii miniștri „numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea prim-ministrului”. Cu alte cuvinte, Bolojan nu ar putea înlocui pur și simplu miniștrii PSD cu miniștri de la PNL, USR, UDMR sau independenți, printr-o remaniere obișnuită.

CCR a tranșat această chestiune în Decizia nr. 504/2019, în cazul ieșirii ALDE din Guvernul Dăncilă. Curtea a arătat că procedura simplificată de la art. 85 alin. (2), adică numirea unor miniștri la propunerea premierului, fără vot parlamentar, funcționează doar cât timp nu se modifică programul de guvernare, structura sau compoziția politică a Guvernului. În aceeași decizie, Curtea a reținut că „schimbarea compoziţiei politice intervine în situaţia în care prin remanierea guvernamentală sunt cooptate sau, după caz, scoase de la guvernare un partid politic sau mai multe”.Adică exact situația care ar apărea în cazul unei ieșiri a PSD din Guvern.

Mai mult, în paragrafele 58 și 59 ale Deciziei nr. 504/2019, CCR a arătat că restructurarea sau schimbarea compoziției politice „necesită un control parlamentar” și că, numai în baza hotărârii Parlamentului, Președintele poate emite decretul de numire a noilor membri ai Guvernului. Curtea a subliniat că titularul competenței de a învesti Guvernul este Parlamentul, iar procedura simplificată este aplicabilă doar câtă vreme nu a intervenit un element de fapt care să schimbe situația avută în vedere la acordarea votului de încredere.

Interimatul, soluția de avarie pentru maximum 45 de zile

Dacă miniștrii PSD demisionează, premierul poate propune numirea unor miniștri interimari dintre membrii Guvernului rămași în funcție. Această soluție este prevăzută de art. 107 alin. (4) din Constituție, potrivit căruia regulile interimatului se aplică și celorlalți membri ai Guvernului, „pentru o perioadă de cel mult 45 de zile”. Termenul de 45 de zile nu curge de la anunțul politic al PSD sau de la o decizie internă de partid, ci de la momentul instituirii interimatului pe portofoliile vacante. În această perioadă, Guvernul are în continuare puteri depline, inclusiv pentru adoptarea de ordonanțe de urgență și proiecte de lege.

CCR a explicat în Decizia nr. 504/2019, reluând Decizia nr. 1.559/2009, că interimatul nu este remaniere guvernamentală. Curtea a reținut că „interimatul se asigură întotdeauna de către un membru al Guvernului” și că, prin desemnarea unuia sau mai multor miniștri interimari, „nu are loc o remaniere guvernamentală”, deoarece remanierea presupune înlocuirea unor membri ai Guvernului cu persoane care nu se află pe lista aprobată de Parlament la învestitură. Cu alte cuvinte, nu există varianta desemnării unor interimari „tehnocrați” sau activiști din societatea civilă.

Guvernul Bolojan ar putea continua să funcționeze cu interimari, pentru 45 de zile, fără să meargă imediat în Parlament pentru acei interimari, deoarece ei sunt miniștri deja validați la învestitură. CCR a spus explicit, în paragraful 130 al Deciziei nr. 504/2019, că art. 85 alin. (3) „nu sunt aplicabile în cazul desemnării miniştrilor interimari”, pentru că interimatul, reglementat de art. 107, nu presupune exercitarea competenței Parlamentului.

Dar această soluție are o limită strictă, interimatul neputând dura la nesfârșit. Curtea a arătat că miniștrii interimari nu sunt „candidați la funcția de ministru”, ci miniștri în funcție care exercită, pentru cel mult 45 de zile, și atribuțiile altui membru al Guvernului a cărui funcție a devenit vacantă. Prin urmare, interimatul este o punte constituțională, nu o formulă alternativă de guvernare pe termen lung.

Ce trebuie să facă Bolojan în cele 45 de zile

În această fereastră de 45 de zile, premierul ar trebui să găsească o soluție politică pentru întregirea Guvernului. Dacă PSD pleacă, iar premierul vrea să continue cu o altă formulă politică, el trebuie să meargă în Parlament cu propunerea de remaniere care schimbă compoziția politică a Guvernului. Nu este, tehnic, o învestire clasică a unui Guvern nou, ca la art. 103, ci o aprobare parlamentară cerută de art. 85 alin. (3) pentru noua formulă politică a cabinetului.