Horațiu Mălăele, „strângere de mână intelectuală” la Bistrița: „Mărul de Aur”, un paradox al longevității. FOTO
de Alin Cordoș
Bistrița a îmbrăcat din nou haina umorului rafinat, găzduindu-l pe inconfundabilul Horațiu Mălăele în cadrul Festivalului Național de Satiră și Umor „Mărul de Aur”. Într-un discurs marcat de o modestie sclipitoare și autoironie, maestrul a transformat prezența sa într-o lecție despre prietenie, continuitate culturală și respect față de public.
„Voi sunteți mai versați”
Vizibil emoționat, dar păstrându-și verva caracteristică, Horațiu Mălăele și-a început intervenția printr-o reverență în fața publicului bistrițean. Refuzând haina oratorului oficial, artistul a preferat să se declare „lipsit de elocință” în fața unui auditoriu pe care l-a numit, cu admirație, „versat și versatil”.
„N-am avut nimic de pus, am zis să nu mă pricep la nicio elocință a dumneavoastră. Vin cu lucruri pe care știu să le fac — expoziții, spectacole. E felul meu intelectual de a da mâna cu dumneavoastră”, a declarat Mălăele, subliniind că arta sa rămâne singurul canal autentic de comunicare.
O experiență vizuală pe simezele Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud
Expoziția semnată de Horațiu Mălăele, găzduită pe simezele Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud , a fost un eveniment artistic deosebit, care a atras publicul prin originalitatea și profunzimea lucrărilor prezentate. Publicul a avut ocazia să descopere o altă dimensiune a artistului – aceea de creator vizual, sensibil și ironic.
Lucrările expuse au impresionat prin simplitatea liniei și forța expresivă, reușind să transmită, dincolo de umor, reflecții subtile asupra vieții și naturii umane. Expoziția a oferit o experiență captivantă, în care ironia și gravitatea s-au împletit armonios, lăsând publicului o impresie puternică și memorabilă.
Artistul a punctat raritatea unui astfel de fenomen cultural: „Este un lucru paradoxal, care nu se întâmplă doar în România, ci nici în lume — ca un festival să aibă o asemenea vârstă. Faptul că este întreținut și susținut îi aparține lui Sandu și celor care gospodăresc orașul.”
O invitație la dialog cultural
Deși glumea spunând că „ar fi trebuit să mă uitați sau eu să uit de dumneavoastră”, realitatea din sală l-a contrazis: aplauzele prelungite au demonstrat că legătura dintre marele actor și comunitatea bistrițeană este mai solidă ca niciodată. Bistrița rămâne, prin „Mărul de Aur”, o insulă de rezistență a spiritului critic, unde arta devine cea mai sinceră formă de a privi realitatea în ochi.
