Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, implicat în strategia națională pentru siguranța pacienților. România pregătește schimbări majore în sănătate. FOTO
Reprezentanți ai Spitalului Clinic Județean de Urgență Bistrița au participat, în această săptămână, la o ședință consultativă de importanță strategică, dedicată elaborării documentului „Strategia națională pentru calitatea îngrijirii medicale și siguranța pacienților 2026–2032”. Evenimentul a reunit actori-cheie din sistemul sanitar românesc și internațional.
Unitatea medicală din Bistrița a fost reprezentată de dr. Laura Bogdana Nat, director medical, și de Mihaela Moruțan, director al managementului calității serviciilor de sănătate. Potrivit dr. Nat, spitalul bistrițean s-a numărat printre puținele unități din țară invitate la aceste consultări, un semn al implicării active în dezvoltarea standardelor de calitate.
Strategia este rezultatul unei colaborări extinse între instituții precum Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate, Organizația Mondială a Sănătății, Ministerul Sănătății și Banca Mondială, alături de asociații profesionale, sindicate și reprezentanți ai pacienților.
„Documentul subliniază necesitatea unei abordări integrate și sustenabile pentru creșterea calității actului medical și a siguranței pacientului. Este esențial ca măsurile propuse să fie realiste și aplicabile, pentru a produce schimbări concrete în practica de zi cu zi”, a declarat dr. Laura Bogdana Nat.
Aceasta a evidențiat faptul că îmbunătățirea serviciilor medicale presupune standardizare, monitorizare continuă, formare profesională constantă și dezvoltarea unei culturi organizaționale centrate pe pacient. În același timp, siguranța pacientului trebuie susținută prin protocoale clare, raportarea transparentă a incidentelor și învățarea din erori.
La întâlnire a participat și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că România va avea, în premieră, o strategie dedicată exclusiv calității îngrijirii medicale și siguranței pacienților, bazată pe indicatori clari, termene de implementare și responsabilități instituționale bine definite.
Documentul strategic este construit pe trei direcții majore: creșterea calității serviciilor medicale, reducerea mortalității și a internărilor evitabile, precum și consolidarea încrederii pacienților în sistemul de sănătate prin transparență și implicare activă.
